Premierul Ilie Bolojan a anunțat susținerea personală și politică pentru o eventuală fuziune a localităților în cadrul conferinței de presă la Palatul Victoria, la finalul ședinței executivului. Argumentând că procedura este dificilă din cauza actualului sistem de organizare administrativ-teritorială, Bolojan a menționat că această schemă poate aduce o mai mare eficiență în administraţie.

“În condiţiile în care, în anii următori, se va găsi o susţinere politică pentru comasarea localităţilor, personal voi susţine acest lucru. E nevoie de majorităţi stabile, care să susţină proiecte, în aşa fel încât să avem rezultate”, a afirmat premierul, abordând tema cu un ton realist.

Reforma administrativă încă în discuţie

Propunerea de fuziune a localităților a apărut la un moment în care coaliția de guvernământ aprobă două pachete de reformă în administrație. “Pe partea de reformă în administraţie, suntem în situaţia în care coaliţia – şi le mulţumesc tuturor colegilor – a ajuns la susţinerea celor două pachete, dintre care pachetul pentru administraţie, aşa cum a prezentat şi domnul ministru Cseke, a fost discutat de mai multe ori, a fost întârziat, dar este foarte important că astăzi îl avem adoptat”, a menţionat Bolojan.

El a exprimat și convingerea că acest pachet “va schimba multe lucruri în administraţia din România” și că va crește eficiența administrației pe baza actualelor structuri.

Fuziunea de localităţi: un proces complicat

Bolojan, care a experimentat personal procedura de fuziune ca primar, a subliniat dificultățile în implementarea acesteia, mai ales în cazul localităților mai mari. În particular, el a menționat problemă prezenței la vot în timpul referendumurilor pentru fuziune.

“Cu cât o localitate este mai mare – şi am experimentat în calitate de primar două referendumuri de tipul acesta -, probabilitatea să atingi condiţiile de respectare a unui referendum, în primul rând prezenţa la vot, este foarte scăzută. Deci, fără o modificare legislativă care să prevadă explicit modul în care localităţile mici, de exemplu, comunele sub 1.500 de locuitori, ar putea fuziona, nu văd fezabil, decât cu anumite excepţii, în zone mici, fuziuni, dar care nu schimbă sistemul”, a punctat el.

Ce este în faţă pentru administraţia românească

În cele din urmă, Bolojan a afirmat că vor exista două posibile căi în privința reformei administrative, în dependență de eficiența pachetelor adoptate: “ori acest pachet dovedeşte că se poate o administraţie mai eficientă, mai performantă, mai în serviciul cetăţenilor, pe actualele structuri, ori va fi doar o problemă de timp până se va ajunge din nou într-o zonă de discuţii, în care, indiferent cine va fi în guvernare, va fi nevoit să facă o reformă a administraţiei”.