Ilie Bolojan: Fuziunea dintre localități rămâne o provocare în actualul sistem administrativ, dar nu exclude sprijinul politic pentru reforme

Premierul Ilie Bolojan a făcut recent declarații în care a evidențiat dificultățile cu care se confruntă în prezent procesul de fuziune a localităților din România, confirmând însă disponibilitatea sa de a susține această inițiativă în viitor, dacă se va găsi sprijin politic adecvat. Afirmațiile sale vin într-un context în care guvernanții încearcă să găsească soluții pentru eficientizarea administrației publice locale, dar și pentru consolidarea comunităților din teritoriu, într-o vreme în care situația administrativ-teritorială a țării continuă să fie un subiect de dezbatere.

Sistemul administrativ actual, un obstacol pentru fuziuni eficiente

Ilie Bolojan, fost primar al Oradiei și actual premier, a explicat cu sinceritate dificultățile legate de procesul de fuziune a localităților în cadrul actualei structuri administrative. “Pe partea de reformă în administrație, fuziunea din actualul sistem este o procedură greoaie,” a afirmat oficialul, subliniind birocratia și complexitatea legislativă ce descurajează inițiativele de unificare a comunelor sau orașelor.

De fapt, sistemul administrativ românesc, structurat pe un număr mare de localități, adesea fragmentate și suprapuneri administrative, face dificilă implementarea unor proiecte de consolidare locale. Procedurile care trebuie parcurse pentru a realiza fuziuni sunt adesea laborioase și necesită un consens dificil de obținut, un obstacol major în procesul de eficientizare a administrației locale.

Sprijinul politic, cheia unei reforme durabile

Cu toate acestea, Ilie Bolojan nu exclude posibilitatea de a susține fuziuni dacă există voință politică și sprijin legislativ adecvat. “În condițiile în care, în anii următori, se va găsi o susținere politică pentru comasarea localităților, eu personal voi susține acest lucru,” a declarat oficialul.

Această poziție deschide discuția despre necesitatea unui pact național pentru reformarea administrației locale, unul în care factorii politici și reprezentanții comunităților trebuie să colaboreze pentru simplificarea procedurilor și pentru crearea unui cadru legislativ mai prietenos cu inițiativele de fuziune.

De-a lungul anilor, guvernele au experimentat diferite măsuri menite să stimuleze un proces de consolidare a localităților, însă rezultatele au fost limitate din cauza lipsei de consens și a birocrației excesive. În ultimii ani, unele regiuni precum Transilvania au înregistrat exemplul unor comasări de succes, însă acestea au fost în general locale și au rămas excepții, nu reguli generale.

Contextul legat de reforma administrativ-teritorială și perspectivele viitoare

Deși actualul sistem administrativ se bucură de deblocaje legislative și de o infrastructură birocratică încă dificil de gestionat, discuțiile privind reforma teritorială rămân în prim-planul agendei politice. În principal, acestea vizează reducerea numărului de localități și creșterea eficienței în furnizarea serviciilor publice, mai ales în contextul în care fondurile europene și alte resurse s-au dovedit insuficiente pentru a susține, în mod eficient, administrațiile locale fragmentate.

Premierul Bolojan a conchis prin a reafirma disponibilitatea sa de a sprijini reforme importante în cazul în care politicul va arăta voință de a merge mai departe cu aceste inițiative. În același timp, analiza sa indică faptul că un proces de simplificare și de unificare a administrației locale nu poate fi impus doar din centru, ci trebuie să fie rezultatul unui consens larg, susținut și de populație.

Viitorul reformei administrative în România pare a fi legat de capacitatea politicienilor de a găsi un echilibru între nevoia de eficiență și respectul pentru specificul local. Iar în acest context, susținerea pentru o reformă care să reducă numărul de unități administrative crește în intensitate, chiar dacă la nivelul de implementare se anticipează o perioadă plină de provocări.