Premierul român, Ilie Bolojan, a solicitat adoptarea unei noi legi a salarizării, care să permită nu numai majorări, dar și reduceri ale salariilor acolo unde se impune. Acesta a evidențiat necesitatea unei abordări etapizate a introducerii legii pe fondul anticipării reticenței la aplicarea unor astfel de măsuri. Liderul guvernului a argumentat că reducerile de personal propuse pentru administrația locală sunt adecvate și luate cu prudență, pe baza numărului de locuitori și a încărcăturii de responsabilitate.

##Redefinirea salarizării şi reduceri cu discernământ

“Cei care știm administraţie știm că în multe localităţi, mai ales mici, anumite posturi nu pot fi încărcate 100%”, a spus Bolojan, motivând astfel necesitatea reevaluării structurii de personal. Premierul a adăugat că “dacă în multe locuri oamenii pot să lucreze cu jumătate de normă, nu văd niciun fel de problemă cum în două comune alăturate să nu poţi să îţi partajezi un funcţionar, în aşa fel încât serviciile tale să fie la fel de bine făcute pentru cetăţeni, dar la un cost mult mai mic”.

Această măsură, precum și altele similare, fac parte dintr-un pachet mai extins de reforme salvatorily care sunt în mare parte susținute de experții economiști. În ciuda acestui fapt, majoritatea prevăd o anumită rezistență la aplicarea lor, deoarece nu toate sunt corelate cu un sunet bine primit de publicul larg.

##O abordare etapizată a reformei salarizării

Ilie Bolojan a estimat că va exista o anumită reticență în implementarea noii legi, deoarece unele măsuri pot să nu fie considerate binevenite de către public. Din acest motiv, premierul consideră că implementarea noii legi a salarizării va fi făcută etapizat.

Mai mult decât atât, el a subliniat că reducerile de personal prevăzute pentru administrația locală “nu sunt făcute cu barda”, ci țin cont de numărul de locuitori și de încărcarea de responsabilitate. Prin urmare, municipiile mici, care nu pot susține posturi cu normă întreagă, ar putea beneficia în urma împărțirii unui funcționar între două comune.

Aceste reforme propuse vin după ce România a trecut prin unul dintre cele mai dure teste economice din ultimele decenii, lovită de efectele pandemiei de coronavirus. Chiar dacă economia a rezistat în mare parte, este evident că sunt necesare unele reforme pentru a continua pe drumul creșterii. Ilie Bolojan pare a fi la conducerea acestor schimbări, dar va trebui să navigheze cu atenție în apele tulburi ale reticenței publice și să se asigure că noile legi sunt implementate într-un mod care servește cel mai bine interesul poporului român.

In ciuda posibilelor provocări, este clar că aceste reforme ar putea fi benefice pe termen lung și că o abordare proactivă și planificată ar putea fi cheia succesului. Cu o comunicare eficientă din partea guvernului și o înțelegere a nevoilor populației, se poate anticipa că aceste schimbări vor fi bine primite și vor duce la o economie mai competitivă și mai puternică pentru România.