Premierul Ilie Bolojan confirmă: decizia privind acordul comercial UE-Mercosur, rezultatul unui consens guvernamental și prezidențial

Premierul Ilie Bolojan a anunțat vineri faptul că decizia de a aproba acordul comercial între Uniunea Europeană și Blocul Mercosur a fost luată în urma unui consens între Guvern și Președinție, bazată pe evaluări și date disponibile la momentul deciziei. Anunțul vine în contextul unor tensiuni și controverse tot mai aprinse în jurul acestui acord, despre care politicienii români au discutat încă de la anunțul oficial de la Bruxelles, începând cu toamna anului trecut.

Decizia a fost luată pe bază de consens și informații exacte

În cadrul unei conferințe de presă, Ilie Bolojan a precizat că această hotărâre a fost rezultatul unui proces de analiză și consultare intensă, atât în interiorul Guvernului, cât și cu reprezentanții Președinției. „În ceea ce privește Mercosur, a fost o decizie care a fost luată de comun acord între Guvern și Președinție, pe baza datelor pe care le-am avut la dispoziție în momentul respectiv,” a declarat șeful Executivului. Acesta a adăugat că procesul de evaluare a implicat atât aspecte economice, cât și de siguranță națională, dar și impactul asupra mediului și altor domenii strategice.

Măsurile luate în această privință reflectă atât poziția oficială a guvernului, cât și dorința de a prezenta o imagine unită în fața partenerilor europeni, cu toate dilemele și controversele generate de acordul Mercosur. În ultimele luni, diferite voci din mediul politic și academic au contestat unele aspecte ale acordului, considerând că acesta poate avea consecințe negative asupra industriei locale, agriculturii și mediului.

Razele controverse și poziția autorităților

Acordul comercial UE-Mercosur, negociat de ani de zile și semnat în iunie 2023, prevede eliminarea treptată a tarifelor vamale între Uniunea Europeană și statele din America de Sud, precum Brazilia, Argentina, Paraguay și Uruguay. Deși pentru economii mari precum cele din Europa, beneficiile sunt evidente, pentru anumite sectoare din România și alte state membre, acordul ridică semne de întrebare legate de concurența neloială și impactul asupra resurselor naturale.

Criticii susțin că, în condițiile în care Brazilia, unul dintre cei mai mari producători de bovine și produse agricole, a fost identificată ca având o legislație mai slabă în domeniul protecției mediului, semnarea acordului poate accelera defrișările și distrugerea biodiversității. Pe de altă parte, susținătorii argumentează că acest acord va impulsiona exporturile europene, va crea oportunități pentru agricultorii și întreprinderile românești, și va consolida poziția UE într-un context global tot mai competitiv.

Perspectivele viitoare și reacțiile politice

Decizia de a merge mai departe cu aprobarea acordului Mercosur a fost luată în contextul în care autoritățile europene și cele naționale afirmă că procesul de implementare va fi strict monitorizat și reglementat pentru a minimiza riscurile. În România, însă, dezbaterile continuă, iar partidul de opoziție și organizațiile civice solicită clarificări suplimentare și evaluări detaliate asupra efectelor pe termen lung.

Ilie Bolojan a subliniat: „Am acționat în interesul țării, dar și în dialog cu partenerii europeni, pentru a găsi echilibrul între oportunități și riscuri.” În același timp, guvernul a afirmat că va urmări cu atenție evoluțiile, iar orice decizie viitoare va fi luată în funcție de felul în care se vor materializa efectele acestui acord.

Privind înainte, specialiștii și oficialii români indică faptul că implementarea cu succes a unuia dintre cele mai discutate acorduri comerciale ale anului va depinde în mare măsură de modul în care autoritățile vor reuși să gestioneze impactul asupra industriei locale, protecția mediului și menținerea competitivității pe piața europeană. În condițiile în care negocierile și evaluările continuă, perspectivele pentru România rămân sub semnul întrebării, dar și al oportunităților de a-și confirma rolul de partener de încredere în Uniunea Europeană.