Premierul Bolojan propune un plan pentru fidelizarea medicilor tineri: obligativitatea rămânerii în țară după absolvire

Guvernul României analizează în prezent o posibilă strategie menită să reducă criza acută de medici în zonele rurale și să asigure un sistem medical mai echilibrat între mediul urban și cel rural. În centrul acestei inițiative se află propunerea ca absolvenții facultăților de medicină de stat să fie obligați, printr-un contract, să rămână o perioadă minimă de timp în România, după finalizarea studiilor.

Motivația și contextul acestei măsuri

De câțiva ani, sistemul de sănătate din România se confruntă cu un exod tot mai accentuat al medicilor către țările din vest, unde condițiile de muncă, salariile și posibilitățile de dezvoltare profesională sunt superioare celor oferite pe plan local. Această problemă afectează atât zonele urbane, unde se resimt dificultăți în acoperirea spațiilor medicale, cât și cele rurale, unde lipsa medicilor duce adesea la situații de criză pentru comunități întregi.

Premierul Ilie Bolojan, unul dintre susținătorii acestei inițiative, a declarat că pe viitor va susține ca tinerii absolvenți de medicină de stat să fie implicați mai activ în sistemul național, chiar și după terminarea studiilor. „Dacă beneficiezi, în țara noastră, de o anumită formare de înaltă calitate, trebuie să te și imprimi cu responsabilitatea de a o valorifica în serviciul comunității locale,” a explicat oficialul.

Implicații pentru sistemul medical și pentru tinerii medici

Astfel, tinerii medici ar urma să semneze un angajament oficial de a lucra în România pentru cel puțin cinci sau șapte ani, perioadă considerată suficientă pentru a avea un impact real asupra sănătății populației și pentru a încuraja rămânerea în sistemul public. În același timp, autoritățile își propun să întărească condițiile de muncă și salarizarea, pentru a face mai atractivă cariera în spitalele românești.

Această măsură vine după ce guvernele succesive din ultimii ani au încercat diverse soluții pentru păstrarea medicilor pe teritoriu, de la facilități fiscale, la burse și programe speciale de formare. Până acum, însă, rezultatele au fost parțial eficiente, iar exodul tinerilor medici spre țările occidentale continuă. În opinia analistilor, introducerea unei obligații de a servi în țară poate fi un element cheie în reducerea dezechilibrelor.

Provocări și perspective

Implementarea unei astfel de măsuri nu va fi lipsită de provocări. Pentru tinerii absolvenți, această obligație poate părea o piedică, mai ales în contextul în care mulți își doresc să se stabilească în țări cu sistem de sănătate mai bine finanțat. În plus, trebuie asigurat un cadru legal clar pentru evitarea eventualelor abuzuri sau nemulțumiri legate de condițiile de muncă.

Pe termen lung, însă, autoritățile speră ca această strategie să devină un pilon pentru reformarea sistemului medical, astfel încât serviciile de sănătate să devină mai accesibile și mai echitabile pentru toți cetățenii. În acest sens, discuțiile despre creșterea bugetului alocat sănătății, modernizarea infrastructurii și creșterea salariilor sunt considerate complementare, pentru a crea un mediu profesional competitiv.

Deocamdată, planul se află în faza de discuții și consultări, iar decizia finală va depinde atât de voința politică, cât și de alianțele cu mediul universitar și medical. În contextul în care criza medicilor tineri persistă, această inițiativă ar putea reprezenta un pas important spre stabilitate și echilibru în sistemul de sănătate, dar și o provocare pentru tinerii medici, care vor fi invitați să contribuie mai activ la dezvoltarea spitalelor și clinicilor din țară.