Ministrul Energiei, Bogdan Ivan, a declarat că România are cele mai scumpe tarife pentru energie electrică din Europa, pe anumite intervale orare. El a exemplificat spunând că, în ultima săptămână, prețul mediu plătit de România pentru un megawatt-oră a fost de aproximativ 145 de euro, în comparație cu media Franței de 61 de euro. Ivan a mai spus că România vinde megawatt-ul în Ungaria pentru aproximativ un leu, dar în orele din intervalul 18:00-22:00, importă energie cu prețuri foarte mari, între 1.000 și 2.500 de lei pe megawatt. În trecut, prețul putea ajunge chiar și la 27.000 de lei pentru un megawatt, a precizat oficialul.

„De trei luni, de când sunt la Ministerul Energiei, am analizat fiecare proiect pentru a înțelege de ce plătim atât pentru energia electrică, uneori cu 1,30-1,55 lei pe kilowatt-oră. România plătește uneori cele mai mari tarife din Europa pentru energie, chiar și pe intervale scurte de timp. În ultimii 10 ani, am redus cu circa 7.000 de megawați capacitatea de producție pe bază de gaze și cărbune, dar nu am reușit să înlocuim această capacitate cu alte investiții. În plus, România a vândut, recent, energia către Ungaria pentru un leu pe megawatt, însă în perioadele de vârf importă energie cu prețuri foarte mari, uneori și de 2.500 de lei pe megawatt, ceea ce indica o criză de energie internă și o transformare de la exportator net la importator, a explicat Ivan.

El a adăugat: „Am investit masiv în panouri fotovoltaice, dar fără să dezvoltăm și capacități de stocare a energiei. Chiar și în zilele însorite, energia poate fi exportată către alte țări precum Bulgaria, Grecia sau Austria. De exemplu, ieri, România a vândut energie în Ungaria cu numai 20 de cenți pe megawatt, adică aproximativ un leu, dar în anumite intervale, între 18:00 și 22:00, importăm energie cu prețuri foarte ridicate. Anul trecut, unele situații extreme au condus la prețuri de până la 27.000 de lei pe megawatt”, a menționat ministrul.

Referitor la reducerea capacităților de producție, Ivan a specificat că România și-a asumat, prin Planul Național pentru Redresare și Reziliență, închiderea centralelor pe cărbune din Valea Jiului și Oltenia până în 2025, deși alte țări europene precum Germania și Polonia au stabilit termene mai târzii, în 2040 și, respectiv, 2050. Oficialul a spus că aceste decizii au fost luate în mod voluntar, nu impuse de Bruxelles, și că România a fost motivată de angajamentele în cadrul PNRR pentru a reduce emisiile de carbon, chiar dacă rezultatul este o criză de energie și o dependență mai mare de importuri.



Sursa articol