Boboteaza 2026: Tradiții de neuitat și obiceiuri însoțite de superstiții

Boboteaza, sărbătoare celebrată pe 6 ianuarie, răsună în comunitățile din România cu o intensitate aparte. Cu rădăcini adânci în credința ortodoxă, acest praznic nu doar că comemorează botezul lui Iisus Hristos în apele Iordanului, ci îmbrățișează și o serie de tradiții și obiceiuri care reflectă legătura profundă dintre credincios și divinitate.

Slujba de sfințire a apelor: un ritual plin de semnificație

În dimineața zilei de Bobotează, bisericile se umplu de credincioși, iar pregătirile pentru ritualul sfințirii apelor sunt în plină desfășurare. Slujba care precede aruncarea crucii este momentul culminant, în care apa devine „Agheasmă Mare”, un simbol al purificării și al binecuvântării.

„Această apă sfințită este considerată un remediu spiritual, capabil să aducă sănătate și protecție pe parcursul întregului an”, a declarat Părintele Gabriel Cazacu, preot la Mănăstirea Cașin din București. Este un moment de comuniune, de rugăciune și de reafirmare a valorilor creștine, un ritual care unește comunitățile.

După sfințirea apelor, urmează un alt obicei fascinant: aruncarea crucii în apă, un eveniment care atrage mulți doritori de noroc. Această tradiție simbolizată prin recuparea crucii din ape rămâne unul dintre cele mai spectaculoase aspecte ale sărbătorii.

Aruncarea crucii: căutarea norocului

În multe localități, momentul aruncării crucii în bazinele de apă, fie că e vorba de râuri, lacuri sau mări, transformă ziua de Bobotează într-un adevărat spectacol. Tinerii, animati de dorința de a prinde crucea, se înfruntă cu frigul și curenții apei, căutând să demonstreze nu doar curaj, ci și credință.

„Se spune că cel care reușește să scoată crucea va avea parte de sănătate și binecuvântare pentru tot anul”, a explicat unul dintre participanți. Această credință se împletește cu tradiția de a păstra crucea ca simbol de protecție, care nu lipsește din casele celor care participă la acest ritual.

Eforturile de a prinde crucea devin, în multe comunități, un motiv de adunare și celebrare, transformând ziua de Bobotează într-un adevărat festival de neuitat.

Tradiții culinare și superstiții: continuarea legăturii cu datinile străvechi

Însă Boboteaza nu este doar un eveniment religios. În multe gospodării, sărbătoarea este marcată și prin obiceiuri culinare, care ajung să unească familia și să celebreze valorile tradiționale. Pregătirea celor 12 feluri de mâncare este o practică dovedită a dorinței de sănătate și belșug.

„Este important să avem pe masă mâncăruri care să ne unească, fiecare preparat având o simbolistică aparte”, ne-a spus un localnic care a organizat masa de Bobotează. Aceasta este o ocazie ca întreaga familie să se reunească, aducând omagiu tradițiilor moștenite.

Pe lângă ritualurile culinare, ziua de 6 ianuarie este marcată și de superstiții. Printre acestea, se numără interdicția de a efectua lucruri grele în gospodărie sau de a consuma alimente dulci înainte de sfințirea apelor. Astfel, ordinea și purificarea sunt în centrul atenției, iar credincioșii reunesc tradițiile religioase cu cele populare.

Boboteaza, așadar, rămâne un simbol viu al comunității, un moment în care tradiția și credința se împletesc, aducând o senzație profundă de reînnoire spirituală. În fiecare an, această sărbătoare reînvie speranțele și dorințele fiecărui credincios, continuând să păstreze vie legătura cu valorile străvechi ale neamului.