Un imobil rezidențial construit la sfârșitul secolului al XIX-lea, situat pe bulevardul Schitu Măgureanu nr. 3 din Sectorul 5 al Capitalei, urmează să beneficieze de o intervenție majoră de consolidare seismică și renovare energetică, într-un proiect public estimat la peste 24 de milioane de lei fără TVA (aproximativ 5 milioane de euro). Licitația pentru execuție a fost recent lansată de Administrația Municipală pentru Consolidarea Clădirilor cu Risc Seismic (AMCCRS), instituție aflată în subordinea primăriei generale a Bucureștiului, finanțată în principal din fondurile Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Această inițiativă face parte din eforturile constante ale autorităților locale de a securiza fondul construit vechi, considerat unul dintre cele mai mari vulnerabilități ale capitalei în fața unui seism major.

### Un trecut istoric, o responsabilitate modernă

Clădirea, cunoscută local ca „Bloc Cireșica”, a fost ridicată între 1898 și 1900 și reprezintă un exemplu de arhitectură de secol XIX, cu o structură de zidărie portantă și un regim de înălțime S+P+4 etaje și mansardă. În ciuda faptului că nu figurează ca monument istoric, se află într-o zonă construită protejată, denumită Zona nr. 06 „bulevardul haussmannian Elisabeta – Kogălniceanu”, ceea ce impune anumite restricții legale pentru intervențiile de consolidare sau renovare, mai ales în ceea ce privește fațadele și volumul clădirii.

De-a lungul timpului, clădirea a fost destinată exclusiv locuirii și găzduiește 23 apartamente. Însă, expertiza recentă a arătat că imobilul se află într-o stare avansată de degradare, specifică arhitecturii din acea perioadă, nefiind dotat inițial cu măsuri moderne de izolare termică sau de protecție seismică. În plus, lipsa unei documentații tehnice complete și a proiectului inițial complică procesul de intervenție, fiind nevoie de reevaluări și măsuri speciale pentru a asigura siguranța locatarilor.

Starea în care se află clădirea o plasează în cea mai înaltă categorie de risc seismic, fiind încadrată în clasa I. Expertul a identificat fisuri în zidăria portantă, degradări grave ale elementelor esențiale și o capacitate foarte redusă de a face față acțiunii unui cutremur puternic. „Clădirea este încadrată în clasa I de risc seismic, cea mai ridicată categorie prevăzută de legislație, ceea ce înseamnă că există un pericol major de prăbușire în cazul unui cutremur puternic”, explică specialiștii.

### Lucrări complexe pentru salvarea unei povești arhitecturale

Obiectivul principal al proiectului de consolidare și renovare este reducerea riscului seismic, dar și îmbunătățirea semnificativă a performanței energetice a clădirii, în paralel cu reducerea costurilor de încălzire pentru locatari. Expertiza tehnică a evidențiat că, pe lângă fisuri și degradări structurale, imobilul are o performanță energetică slabă, pierderi importante de căldură prin pereți, acoperiș și tâmplărie, precum și un consum excesiv de energie pentru alimentarea cu apă caldă și încălzire, cauzat în principal de lipsa oricăror măsuri de izolare termică.

Autoritățile vizează un set complex de intervenții, de la consolidarea zidăriei și refacerea planșeelor și acoperișului, la montarea unui lift și modernizarea instalațiilor. În același timp, proiectul prevede izolarea termică a fațadelor și acoperișului, pentru a ușura sarcina de energie și a crește confortul locatarilor. Lucrările de finisaje interioare și exterioare vor respecta restricțiile impuse de zona protejată, însă prioritatea va fi siguranta structurii și eficiența energetică.

Contractul pentru investiție prevede execuția lucrărilor „la cheie”, cu termen de depunere a ofertelor stabilit pentru 30 ianuarie 2026. Bugetul estimate pentru această intervenție atinge valoarea de peste 24 de milioane de lei, la care se adaugă aproape 4,9 milioane de lei pentru cheltuieli neprevăzute, reprezentând o investiție majoră pentru administrația locală.

Proiectul este parte a programului național „Valul Renovării”, inclus în PNRR, și este susținut financiar de Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației, precum și de fonduri proprii ale AMCCRS. Clădirea „Cireșica” a fost inclusă pe lista patrimoniului destinat modernizării, fiind un exemplu clar al provocărilor și responsabilităților pentru autorități în conservarea și adaptarea edificiilor vechi pentru secolul XXI.

Cu toate aceste demersuri în desfășurare, perspectiva unei reabilitări complete pentru „Bloc Cireșica” pare, în sfârșit, mai aproape de realitate, fiind un pas esențial în reducerea riscului seismic pentru o zonă centrală a orașului și în conservarea unui bun arhitectural vechi, de valoare istorică și culturală. Rămâne de văzut cum va decurge procesul de licitație și execuție, dar cert este că demersul instituțiilor se înscrie într-un efort național de a face Bucureștiul mai sigur și mai rezistent la dezastre naturale.