După decenii în care cărțile erau accesibile în mod direct, în special pentru bucureșteni, epoca digitală a transformat complet modul în care citim și ne raportăm la cultură. Înainte ca ecranele și clicurile să devină principalul mod de a descoperi lumea cărților, existau soluții simple, dar inovatoare pentru acea vreme. Unul dintre cele mai emblematice exemple este „Bibliobuzul”, o bibliotecă pe roți care, în perioada comunistă, a fost un sprijin esențial pentru cititori din cartierele mărginașe ale Bucureștiului.

Bibliobuzul – o bibliotecă mobilă despre care au rămas numai amintiri

Funcționând între anii 1974 și 1992, acest autobuz special adaptat servea drept o bibliotecă ambulantă. În loc de scaune, erau rafturi pline cu cărți, iar împrumutul se realiza pe bază de legitimație, serviciu fiind complet gratuit. La bord, întotdeauna, era prezentă și o bibliotecară, menită să înțeleagă nevoile cititorilor și să le recomande lecturi. Acest sistem avea scopul de a transmite cultura în zone în care accesul la librării și biblioteci tradiționale era limitat, fiind un adevărat pod între populație și universul literar.

Impactul asupra cititorilor și moștenirea culturală a Bibliobuzului

Bibliobuzul a fost mult mai mult decât un simplu vehicul; a fost primul contact al multor bucureșteni cu literatura clasică și contemporană. Titlurile precum „Legendele Olimpului”, „Iliada”, „Odiseea”, „Cireșarii” sau „La Medeleni” erau cele mai căutate, fiind sursa de inspirație pentru generații. Aceste experiențe timpurii cu lectura, adesea fără acces la alte resurse, au contribuit la formarea unei conștiințe culturale solide și au încurajat primele obiceiuri de lectură.

Astăzi, arhivele și imaginile din acea vreme conservate de Biblioteca Metropolitană București păstrează o estetică și o istorie valoroasă. Ele amintește de o epocă în care cultura era adusă mai aproape de oameni, chiar și pe o formulă mobilă, în contextul unui oraș în plină dezvoltare.

Schimbări în peisajul cultural, de la Bibliobuz la rețelele digitale

Trecerea de la cartea fizică la lumea digitală a adus beneficii imense. În prezent, capitala României se mândrește cu 34 de filiale ale Bibliotecii Metropolitane, inclusiv proiecte precum „Biblionet” sau „Mediateca”, oferind acces aproape instant la resurse culturale variate. Cu toate acestea, în ciuda modernizării, sistemul de biblioteci tradiționale nu a reușit să reducă semnificativ problema interesului scăzut pentru citit.

Deși cititul devine mai facil și mai accesibil, statisticile privind consumul de carte în România sunt îngrijorătoare. De exemplu, doar 7% dintre români citesc regulat, iar mai mult de jumătate din tineri nu au citit nicio carte în ultimul an. În ciuda acestei situații, piața de carte azvârtează anual în jur de 60 de milioane de euro, iar Bucureștiul concentrează aproape jumătate din vânzările de carte din țară.

Pe măsură ce tehnologia și accesul la informație evoluează, perspectivele pentru cititori sunt favorabile, însă se impune o reformulare a modului în care cultura și lectura sunt promovate în rândul publicului. În timp ce „Bibliobuzul” a fost un simbol al accesibilității anilor ’70 și ’80, viitorul culturii în România pare să fie unul în care tehnologia trebuie să fie însoțită de inițiative care să stimuleze obiceiurile de lectură chiar și în era digitală.