Angajații cu salariul minim pe economie vor benefica, începând cu anul 2026, de un set de facilități fiscale semnificative, ca parte a „Ordonanței trenuleț”, adoptată recent de Guvernul României. Aceasta înseamnă scutiri parțiale de impozit și contribuții sociale, care vor oferi o ușurare esențială pentru bugetele acestor salariați.

Conform noilor reglementări, în perioada 1 ianuarie – 30 iunie 2026, angajații cu salariul minim brut vor fi scutiți de un impozit pe venit și contribuții sociale pentru suma de 300 de lei pe lună. În a doua jumătate a anului, această sumă se va reduce la 200 de lei pe lună. Beneficiile sunt condiționate de respectarea unor criterii precise, inclusiv menținerea salariului de bază brut la nivelul minim garantat.

Condiții esențiale pentru accesare

Pentru a beneficia de aceste facilități, angajații trebuie să aibă un salariu brut lunar care să fie exact egal cu salariul minim brut pe țară. De asemenea, venitul total din salarii nu poate depăși 4.300 de lei în prima jumătate a anului și 4.600 de lei în a doua parte. Reducerea salariului sub minimul stabilit va anula dreptul la facilitate.

Reprezentanții Ministerului Finanțelor subliniază importanța acestor măsuri pentru susținerea celor mai vulnerabili angajați: „Prin aceste scutiri, vrem să sprijinim atât angajații cu salarii mici, cât și angajatorii, contribuind astfel la o economie mai echitabilă și stabilă,” a afirmat un purtător de cuvânt.

Impactul pe termen lung al modificărilor fiscale

Modificările fiscale nu se limitează doar la scutirile de impozit, ci influențează și modul în care sunt calculate contribuțiile sociale. Salariul minim brut utilizat pentru aceste contribuții se va diminua cu sumele menționate, ceea ce ar putea genera economii semnificative pentru angajatori. Măsura vine în contextul unei creșteri a salariului minim brut, de la 4.050 de lei, la 4.325 de lei începând cu 1 iulie 2026, ceea ce ar putea avea efecte pozitive asupra puterii de cumpărare a celor 1,76 milioane de salariați care lucrează la acest nivel de remunerare.

Din perspectivă economică, creșterea salariului minim este văzută ca un stimulent pentru consum. Așa cum se precizează în nota de fundamentare a Ministerului Muncii, „Majorarea salariului minim va încuraja atât ocuparea forțată de muncă, cât și creșterea economică prin sporirea puterii de cumpărare.”

Reacția mediului de afaceri

Inițiativele guvernamentale în domeniul fiscalitate vizează nu doar angajații, ci și mediul de afaceri, care se teme că creșterea salariului minim ar putea amplifica cheltuielile cu forța de muncă. Sectoare precum comerțul și micile firme pot fi afectate, generând o presiune suplimentară asupra bugetelor acestora.

Reprezentanți ai antreprenorilor din România susțin că, „Deși susținem creșterea salariului minim, este esențial să găsim un echilibru pentru a nu afecta competitivitatea companiilor mici, care depind extrem de mult de forța de muncă la prețuri mai mici.” Aceștia consideră că este necesară o discuție constructivă între autorități și antreprenori pentru a asigura un impact favorabil al acestor măsuri.

Adoptarea Ordonanței privind facilitățile fiscale pentru angajații cu salariul minim promite să influențeze semnificativ peisajul economic și social din România în 2026, iar din perspectiva autorităților, este un pas crucial în direcția unei economii mai sustenabile și echitabile. Măsurile discutate sunt o dovadă a angajamentului guvernamental de a răspunde provocărilor fiecărei părți implicate, în căutarea unui viitor mai bun pentru toți salariații.