Banca de Export-Import a Chinei se confruntă cu împrumuturi restante de peste 2.000 de miliarde de yuani (aproximativ 289 de miliarde de dolari), o sumă considerabilă care ridică semne de întrebare asupra succesului inițiativei “O Centură, un drum”, lansată de președintele Xi Jinping. Această situație, dezvăluită recent de postul public CCTV și preluată de agenția Reuters, nu doar subliniază dificultățile financiare ale unuia dintre cele mai influente organisme bancare din lume, ci și complicațiile majore ale proiectului de infrastructură global în care Beijingul a investit miliarde de dolari.

Împrumuturi restante în criză: o problemă de proporții pentru banca statului

Potrivit rapoartelor financiare publicate la sfârșitul lunii ianuarie, bilanțurile Băncii de Export-Import a Chinei relevă că datoriile restante depășesc pragul de 2.000 de miliarde de yuani. Suma, echivalentul a aproape 290 de miliarde de dolari, reprezintă o provocare majoră pentru sectorul bancar chinez, mai ales într-un context global marcat de incertitudini economice și de turbulențe financiare cauzate de pandemie, război și alte crize geopolitice.

Această situație nu este însă doar o problemă internă a băncii, ci și o reflectare a complexității și riscurilor implicate în strategie de expansiune globală a Chinei, promovată în special prin proiectul “O Centură, un drum”. Lansat oficial în 2013 și considerat cel mai ambițios proiect de infrastructură la nivel mondial, programul urmărește construirea unui lanț de drumuri, căi ferate, porturi și alte facilități de infrastructură ce leagă Asia, Europa, Africa și alte regiuni.

Impactul asupra credibilității Beijingului și a investițiilor străine

Conturile restante ale băncii aduc în prim-plan temeri legate de sustenabilitatea și riscul de credit al proiectului. În condițiile în care o parte considerabilă din împrumuturile acordate pentru susținerea inițiativei rămân neplătite, investitorii internaționali și partenerii chinezi se află într-o poziție de incertitudine. Aceasta afectează încrederea în capacitatea Beijingului de a-și duce la bun sfârșit promisiunile de dezvoltare și de a-și menține influența economică și geopolitică.

Deși oficialii chinezi insistă asupra faptului că situația este gestionabilă și că restanțele sunt parte a unui proces normal de ajustare a politicilor financiare în contextul unei economii în transformare, experiența arată că aceste probleme pot degenera în crize majore. În trecut, crizele financiare din alte economii emergente au fost adesea precedate de acumularea de datorii neperformante, iar China nu face excepție.

Perspective și provocări pentru viitor

În timp ce Beijingul încearcă să gestioneze aceste restanțe, criticii avertizează asupra riscului de contaminare a altor sectoare și asupra unei potențiale scăderi a încrederii în proiectele de infrastructură chinezești din străinătate. Experiența arată că, dacă aceste probleme nu sunt abordate cu seriozitate, ele pot avea repercusiuni chiar și pentru stabilitatea economică a Chinei.

Deocamdată, autoritățile chineze rămân hotărâte să continue promovarea inițiativei “O Centură, un drum”, dar devine tot mai clar că trebuie să implementede măsuri stricte de management al riscurilor și de transparentizare a situației financiare a băncii în cauză. În următoarele luni, evoluția acestor restanțe și modul în care autoritățile vor gestiona această criză financiară vor fi indicatori importanți pentru întreaga economie chineză și pentru imaginea globală a Beijingului.