Avocatul Poporului a sesizat marți, 3 februarie, Curtea Constituțională a României (CCR) în legătură cu controversata decizie a Guvernului de a nu plăti prima zi de concediu medical. Această măsură a fost introdusă prin Ordonanța de Urgență nr. 91/2025, care vizează reformele în sistemul de sănătate și a stârnit nemulțumiri atât în rândul pacienților, cât și al organizațiilor din domeniul sănătății.

Măsura stipulează că prima zi de concediu medical va fi neplătită, iar costurile pentru zilele următoare vor fi suportate inițial de angajator, până la a șasea zi, după care sarcina financiară va fi transferată Fondului Național Unic de Asigurări Sociale de Sănătate (FNUASS). Avocatul Poporului argumentează că prin această reglementare se încalcă dreptul la ocrotirea sănătății, iar persoanele care plătesc contribuții de asigurări sociale sunt afectate direct.

Adrian Mărginean, din partea Federației Asociațiilor Bolnavilor de Cancer, a declarat: „Această măsură nu doar că reduce accesul pacienților la tratamentele necesare, dar și descurajează continuarea terapiei pentru cei care suferă de afecțiuni cronice. Oamenii așteaptă sprijin din partea statului, nu penalizări”.

Argumentele Avocatului Poporului subliniază faptul că neplata primei zile de concediu medical transformă contribuția la asigurările sociale într-un impozit mascat, fără o contraprestație. Reprezentanții Avocatului Poporului menționează că orice modificare legislativă trebuie să respecte drepturile constituționale și că această măsură contravine așteptărilor legitime ale cetățenilor.

„Plata contribuției este obligatorie, iar statul are datoria de a asigura prestații corespunzătoare pentru acești asigurați. Prin neplata indemnizației pentru prima zi de concediu, statul își încalcă angajamentele față de cetățeni”, afirmă Avocatul Poporului în sesizarea înaintată CCR.

Criticile nu se opresc aici. Experții în drept și reprezentanți ai societății civile subliniază că măsura generează un dezechilibru între interesele comunității și protecția drepturilor fundamentale ale indivizilor. Reprezentanții Guvernului susțin că acestă reformă este menită să dissuadeze abuzurile din sistemul medical, însă efectele asupra persoanelor cu venituri reduse sunt semnificative.

De exemplu, un pacient care a petrecut o zi integrală internat pentru tratament nu va beneficia de nicio compensație financiară, chiar dacă contribuie regulat la sistemul de sănătate. Aceasta poate avea consecințe devastatoare pentru cei cu resurse financiare limitate, care se bazează pe fiecare leu pentru a accesa medicina necesară.

Măsura a generat o reacție promptă din partea societății civile. Organizațiile non-guvernamentale au cerut revizuirea urgentă a ordonanței, argumentând că aceasta nu face decât să exacerbeze vulnerabilitatea pacienților. „Statul trebuie să-și asume rolul de protector al sănătății cetățenilor, nu să creeze bariere în calea accesului la îngrijiri medicale”, a declarat un reprezentant al unei organizații de profil.

Avocatul Poporului avertizează că aceste modificări legislative nu doar că afectează indivizii în momente de maximă vulnerabilitate, dar riscă și să submineze încrederea populației în sistemul de sănătate și în instituțiile statului. „O societate solidă trebuie să își protejeze cetățenii, nu să îi împiedice de la a beneficia de protecție în fața riscurilor sociale”, concluzionează Avocatul Poporului, având în vedere impactul pe termen lung al acestei măsuri.

Deocamdată, se așteaptă pronunțarea Curții Constituționale asupra sesizării. În contextul acestor dezbateri, rămâne de văzut cum va răspunde statul la nevoile pacienților și dacă va reconsidera deciziile care afectează drepturile fundamentale ale cetățenilor.