Calamitatea termică a Bucureștiului: sistemul de termoficare intră în criză severă

Bucureștiul se află din nou în fruntea orașelor cu cele mai critice probleme de alimentare cu energie termică, după ce joi, 5 februarie, sistemul de termoficare a ajuns într-o nouă etapă de criză. Analiza datelor provenite de la cea mai mare centrală a Capitalei, CET București Sud, a scos la iveală o defecțiune majoră ce afectează aproape 4.000 de apartamente, într-un context deja dificil al acestei ierni geroase.

În timp ce oficialii și dispecerii luptă cu cifrele și graficele, realitatea din teren arată o situație aproape disperată. Aplicația Termoenergetica, folosită pentru monitorizarea sistemului, indică o avarie generalizată în zonele de Est și Sud ale orașului, acolo unde aproape 40% dintre blocuri primesc agent termic cu temperaturi insuficiente, iar aproape 6% sunt complet deconectate. Toate aceste cifre ridică o problemă de amploare care depășește limitele simple ale unei defecțiuni tehnice și adâncește criza în rândul locuitorilor mai vulnerabili.

### Diferențe fatale între ceea ce se solicită și ceea ce se livrează

Cel mai grav semnal de alarmă provine din analiza temperaturii de livrare a agentului termic. În condiții normale, pentru a asigura confortul termic în apartamente, sistemul trebuie să funcționeze la cel puțin 88 de grade Celsius, atingând chiar 92 în anumite situații. Însă, datele obținute din dispeceratul ELCEN indică o temperatură de doar 75 de grade Celsius la ieșirea din CET Sud, o diferență de până la 17 grade Celsius față de cele riguroasele normative. Aceasta diferență are consecințe imediate: în cele mai afectate zone, zonele de extindere ale orașului precum Pantelimon, Colentina sau cartierele din zona Vatra Luminoasă, agentul termic ajunge la temperaturi insuportabil de scăzute, sub 55 de grade, ceea ce face imposibilă funcționarea normală a caloriferelor în blocuri.

Această situație nu face decât să evidențieze o problemă gravă de infrastructură și vechime. Conductele de peste 40 de ani, corodate și uzate, pierd constant energie și căldură, chiar dacă apa pleacă din centrale cu temperaturi în parametrii normali. În aceste condiții, așa cum au avertizat specialiști și locatari, schimbătoarele de căldură din punctele termice de cartier nu mai pot transfera eficient energia termică în calorifere, amplificând astfel fenomenul de răcire a sistemului de distribuție și de blocare a furnizării calde a apei.

### Zonele cele mai afectate și reacția autorităților

Teritoriile cele mai grav afectate de avarie sunt situate în Sectorul 2, unde suferă punctele termice de pe Șoseaua Pantelimon, zona Colentina și Doamna Ghica. Mulți locuitori se confruntă cu lipsa totală de apă caldă și căldură, fiind chiar obligați să își înfrunte frigul în propriile case. În Sectorul 3, problemele sunt concentrate în cartierele Titan, Dristor și Camil Ressu, unde punctele termice funcționează la limitele acceptabile.

Autoritățile promit remedierea situației până vineri, 6 februarie, dar până atunci, locatarii rămân în frig și întuneric, în așteptarea unui semn de normalizare. În tot acest timp, însă, problemele de fond ale sistemului de termoficare din municipiu sunt mai grave ca oricând. Cu vechi rețele și rezistență structurală redusă, acesta continuă să fie vulnerabil în fața oricărei avarii majore, iar războiul împotriva frigului pare să fie mai degrabă o luptă pentru supraviețuire.

Ce aduce însă această criză în plus față de problemele tehnice este cel mai recent răspuns al autorităților din domeniul justiției. În timp ce blocajul tehnic persistă, Direcția Națională Anticorupție finalizează cercetările într-un dosar care scoate în evidență probleme majore de management și corupție la conducerea ELCEN. Doi foști directori, implicați în scheme de mită și plăți ilegale pentru urgentarea plăților la termoficare, sunt acum în fața justiției. Aceste dezvăluiri arată o față mai sumbră a sistemului, unde interesele personale și lipsa de transparență nu fac decât să agraveze și mai mult criza energetică.

Pe măsură ce vremea se răcește, iar temperaturile devin extrem de scăzute, perspectivele pentru o soluție rapidă și sustenabilă par să fie din ce în ce mai îndepărtate. În timp ce autoritățile promit măsuri, situația rămâne critică, iar Bucureștiul se confruntă cu o iarnă dificilă, în care supraviețuirea termică a locuitorilor săi depinde nu doar de tehnologie, ci și de reparații și reforme fundamentale în sistemul de energie.