Traficul de pe autostrada de centură a Bucureștiului și zonele adiacente s-a transformat în noaptea de duminică spre luni într-o adevărată capcană de gheață, problemă ce evidențiază o deficiență majoră în infrastructură și în gestionarea evenimentelor meteo severe. Lipsa unor centre dedicate și funcționale pentru intervenții rapide, precum și carențele în reacția autorităților, au dus la formarea unui strat de polei peste zăpada așternută, complicând serios situația traficului.

Nepregătire și întârziere în acțiune

Imaginile de la fața locului arată un peisaj foarte periculos: un strat gros de zăpadă frământată, acoperită în unele zone de un strat de gheață, ceea ce antrenează riscuri majore pentru șoferii aflați în trafic. La primele ore ale dimineții, viteza medie de deplasare pe A0 a scăzut dramatic, fiind sub 50 km/h, în special pe bretelele de urcare și coborâre, acolo unde traseele sunt strâmte și solicită maxim aderența anvelopelor.

Reacția întârziată a serviciilor de deszăpezire și combatere a poleiului se resimte acut. Utilajele trimise din alte județe sau chiar de la distanțe considerabile au întâmpinat defecțiuni frecvente, prelungind semnificativ timpul de intervenție. În condițiile în care materialele antiderapante lipsesc aproape cu desăvârșire de pe trasee, zonele de turnantă și de intrare/ieșire din autostradă au devenit extrem de periculoase, fiind locul unor accidente frecvente și în unele cazuri, chiar în lanț.

Deficit structural în infrastructură și logistică

Unul dintre cauzele majore ale incidentelor și ale dificultăților de intervenție îl reprezintă lipsa unui Centru de Întreținere și Coordonare dedicat zonei de nord a autostrăzii de centură. Segmentul de 17,5 km dintre Dragomirești și Corbeanca, proiect cu termen de finalizare întârziat, nu dispune încă de o bază logistică modernă, adecvată pentru gestionarea rapidă a situațiilor de urgență. Timpul de reacție devine astfel prohibitiv, fiind cauzat de necesitatea deplasării utilajelor din alte locații sau de defecțiunile frecvente ale echipamentelor subcontractate pentru deszăpezire.

Situația devine cu atât mai critică cu cât, pe acel tronson, în condițiile în care lanțul de intervenție nu funcționează eficient, riscul de accidente și blocaje se amplifică. În lipsa unui centru local de coordonare, utilajele trebuie să fie mobilizate și aduse de la kilometri distanță, situație care momentan pare să fie închisă într-un ciclu vicios ce pune în pericol siguranța și normalitatea traficului rutier.

Impactul asupra traficului și soluțiile de moment

Reacția utilizatorilor de navigație online, precum Waze, a fost rapidă și alertă. Notificările despre formarea gheții proaspete au fost însoțite de multiple rapoarte de accidente, inclusiv pe inelul de sud al A0, accentuând gravitatea acestei perioade de iarnă. Motive de îngrijorare sunt și zonele de rampă și bretelele de acces, unde riscul de derapaj este maxim, mai ales în condițiile de polei ascuns sub un strat de zăpadă.

Autoritățile trebuie să conștientizeze că această criză nu este doar de moment, ci semnalează o vulnerabilitate structurală a sistemului de gestionare a traficului în condiții extreme. În lipsa unui centru de comandă și a staționării permanente a utilajelor de deszăpezire lângă zonele critice, timpul de reacție va continua să fie ineficient, punând în pericol vieți și blocând economii locale și naționale.

Pe măsură ce vremea se menține glaciară, este clar că autoritățile trebuie să ia măsuri concrete pentru a accelera finalizarea infrastructurii și pentru a dota zonele de intervenție cu echipamente moderne. Doar astfel, în sezonul următor, vom putea evita repetarea acestor scene de panică și pericol în trafic, asigurând o mobilitate sigură și coordonată în condiții meteorologice nefavorabile.