Autostrada București – Giurgiu, deschisă în urmă cu doi ani și jumătate, se confruntă deja cu probleme serioase. La scurt timp după finalizarea și inaugurarea sa, șoferii au început să semnaleze apariția unor gropi pe anumite porțiuni, în special pe segmentul din sud, unde traficul este intens și dedicația pentru întreținerea drumurilor pare insuficientă. Reclamările s-au intensificat în ultimele săptămâni, iar chiar dacă specialiștii încearcă să liniștească publicul, situația pare a fi mai gravă decât estimările inițiale.

Gropile de pe autostradă, o amenințare pentru siguranță și buget

Pe tronsonul care face legătura între DN6 și Autostrada Soarelui, șoferii se plâng de apariția frecventă a gropilor pe distanțe considerabile. Conducătorii auto afirmă că aceste deteriorări afectează nu doar starea carosabilului, ci și siguranța celor aflați la volan, precum și integritatea vehiculului. Mulți dintre ei se confruntă cu avarii la direcție, jante distruse sau cauciucuri tăiate, ceea ce duce la costuri suplimentare substanțiale, mai ales pentru cei care conduc camioane. Această situație devine o problemă majoră, dat fiind că specialiștii avertizează despre potențialele accidente sau avarii majore dacă această stare de degradare nu va fi remediată rapid.

Unul dintre șoferii consultați a spus, în cadrul unei intervenții pentru o televiziune de știri, că „foarte multe defecțiuni ale mașinilor: direcție, cauciucuri tăiate, jenti… Costuri! Costuri în plus! Defecțiunile mașinilor costă! Costă foarte mult! În special la camioane… sunt costuri foarte mari.” El a subliniat și faptul că, deși sezonul de iarnă încă nu s-a încheiat, plombele aplicate pe drum nu vor fi suficiente dacă situația se va deteriora în continuare. Concluzia sa: o soluție pe termen lung ar fi utilizarea unui asfalt de calitate superioară, pentru a rezista condițiilor meteo și traficului crescut.

Răspunsul autorităților și implicarea civică

În timp ce problema se intensifică, reprezentanții Companiei Naționale de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR) anunță că reparațiile vor fi suportate de către constructorii autostrăzii, în baza garanției. Conform legii, aceste reparații urmează să fie realizate când condițiile meteorologice vor permite, adică începând cu martie-aprilie. Între timp, autoritățile caută soluții temporare pentru a reduce riscurile și pentru a preveni agravarea problemelor.

De altfel, locuitorii Sectorului 6 al Capitalei au primit o invitație din partea Primăriei de a semnala gropile din carosabil prin intermediul aplicațiilor Waze și a platformei ESector6. Această metodă de raportare a devenit un instrument eficient pentru autorități, care pot interveni mai rapid și mai precis în zonele afectate. Primăria a declarat recent pe pagina sa de social media că „în timp ce alții pierd timp pe teren ca să le identifice și să le numere, noi ne folosim de raportările șoferilor și trecem rapid la treabă.” De această manieră, autoritățile speră să reducă timpul de reacție și să preîntâmpine eventuale accidente cauzate de deteriorarea carosabilului.

Noile provocări și perspective pentru întreținerea infrastructurii rutiere

Deși lucrările de întreținere și reparație sunt programate pentru primăvară, problema gropilor pe autostradă nu este singulară. Anul trecut, pe tronsoanele funcționale ale A0 au fost semnalate probleme similare, însă numărul lor a crescut semnificativ în ultimele luni, semnalând o deteriorare rapidă a infrastructurii. Acest fapt ridică întrebări despre calitatea lucrărilor și despre modul în care se gestionează întreținerea drumurilor și autostrăzilor din județ.

În contextul acestor provocări, autoritățile și firmele constructori trebuie să își asume o responsabilitate mai mare în menținerea drumurilor în condiții optime, pentru a evita agravarea situației și riscurile pentru utilizatori. Pe măsură ce primăvara se apropie, și vremea va permite, așteptările sunt ca intervențiile de reparație să fie eficiente, iar starea carosabilului să devină mai sigură pentru toți participanții la trafic. Rămâne de văzut dacă măsurile luate vor fi suficiente pentru a preveni o deteriorare și mai accentuată a infrastructurii rutiere și dacă lecțiile din trecut vor fi învățate pentru o gestionare mai eficientă a reparațiilor viitoare.