Platforma Ghișeul.ro, considerată un pilon esențial în digitalizarea serviciilor publice pentru milioane de români, a fost din nou marcată de probleme majore în ultimele zile. În timp ce autoritățile încearcă să gestioneze situația și să asigure funcționarea cât mai normală a sistemului, se conturează clar două cauze fundamentale ale disfuncționalităților: atacurile cibernetice de tip DDoS și inadecvarea actualizărilor administrative locale. Aceste probleme ridică întrebări despre capacitatea infrastructurii digitale a țării de a face față evenimentelor neprevăzute și despre coordonarea între instituții.

Atacuri informatice și suspiciuni de sabotaj digital

Autoritatea pentru Digitalizare confirmă că, în anumite momente, platforma a fost ținta unor atacuri de tip DDoS, măsuri folosite frecvent în mediul cibernetic pentru a crea blocaje temporare. Aceste atacuri, explică reprezentanții, nu contin abrupt încercări de spargere sau furt de date, ci reprezintă o supraîncărcare a infrastructurii printr-un număr extrem de mare de accesări simultane, provenite de la mii de adrese IP. “Atacurile nu au fost constante și nici generalizate, dar au fost suficiente indicii tehnice pentru a justifica ipoteza unui atac coordonat”, spun oficialii, adăugând că analizele sunt în plină desfășurare și vor fi făcute publice rezultatele. Într-un context în care platforma are o capacitate de peste 10.000 de accesări în același timp, astfel de tentative de supraîncărcare pot duce temporar la instabilitate. Surprinzător, însă, aplicația mobilă a platformei a continuat să funcționeze aproape normal, ceea ce indică faptul că blocajele au fost mai degrabă selective, afectând anumite segmente din infrastructură.

Gestionarea primăriilor și blocajele de pe platformă

Cealaltă cauză majoră a problemelor ține de administrațiile locale. O parte semnificativă a primăriilor din țară nu a finalizat încă actualizarea taxelor și impozitelor pentru anul în curs, ceea ce duce automat la blocarea afișajului sumelor și, implicit, la imposibilitatea efectuării plăților. În lipsa acestor date, sistemul nu permite contribuabililor să-și plătească obligațiile fiscale, pentru a evita erorile de calcul sau plățile incorecte. „Această măsură a fost luată pentru a evita situații în care contribuabilii ar plăti sume incorecte, care ulterior ar trebui corectate sau returnate”, explică oficialii.

Experiența trecută a arătat că schimbările frecvente de valori fiscale determină autoritățile să fie precautoase și să opteze pentru blocarea temporară a plăților, până când datele sunt actualizate. Astfel, chiar dacă platforma poate fi accesată fără dificultate, utilizatorii pot primi mesaje în care sunt informați că obligațiile lor nu pot fi afișate momentan, un semn clar că lipsesc datele necesare. Autoritățile îndeamnă contribuabilii să fie vigilent și să urmărească notificările oficiale ale administrațiilor locale pentru momentul în care sistemul va fi stabilizat și actualizat.

Implicațiile pentru digitalizarea serviciilor publice

Disfuncționalitățile recente ale Ghișeul.ro pun din nou în lumină vulnerabilitățile infrastructurii digitale a României. Deși platforma a fost utilizată în mod eficient în trecut, această serie de probleme evidențiază dependența excesivă de tehnologii și necesitatea unor măsuri mai solide de securitate și gestionare. În același timp, lipsa unui sistem unitar, a unei coordonări clare între autoritățile centrale și cele locale, devine o barieră în oferirea unor servicii digitale eficiente pentru cetățeni.

Experții subliniază că astfel de incidente pot deveni unele temporare, însă trebuie să fie un semnal de alarmă pentru consolidarea infrastructurii digitale și pentru stabilirea unor proceduri clare în gestionarea crizelor. Pe măsură ce procedurile de actualizare a taxelor se vor finaliza și eventualele atacuri cibernetice vor fi intimatate, se așteaptă ca platforma să revină la parametrii normali. În plus, autoritățile anunță că analizele sunt în curs, iar concluziile finale vor fi aduse publicului. Până atunci, cetățenii sunt îndrumați să își păstreze răbdarea și să urmărească comunicările oficiale pentru a evita confuziile.

Revenirea platformei la normal depinde de rapiditatea cu care administrațiile locale vor finaliza actualizările și de îmbunătățirile aduse infrastructurii de siguranță digitală, însă cu siguranță aceste incidente vor servi drept lecție pentru întărirea rezilienței digitale a sistemului public românesc.