Sprijinul pro-european al populației din Republica Moldova s-a mobilizat la alegerile recente, temându-se că țara ar putea cădea din nou sub influența mafiei și, ulterior, a Rusiei, afirmă Ileana Racheru, expertă în regiunea ex-sovietică, într-un interviu pentru publicația HotNews. Opoziția pro-rusă a fost percepută ca având doar personaje învechite, iar Igor Dodon părea dezinteresat de victorie, consideră ea.

Idealul Moscovei în Republica Moldova ar fi fost instalarea de forțe pro-ruse la guvernare, capabile să transforme țara din nou într-un stat semi-mafiot, folosit ulterior pentru atacuri hibride în Uniunea Europeană, în special în România, detaliază Racheru, doctor în științe politice la Universitatea din București.

Acest scenariu nu s-a materializat, iar Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS) a obținut o victorie clară, câștigând majoritatea grație președintei Maia Sandu și mobilizării alegătorilor pro-europeni, notează expertul.

Racheru subliniază că opoziția pro-rusă a obținut un rezultat slab din cauza lipsei de relevanță a figurilor propuse, cum ar fi Vladimir Voronin și Igor Dodon.

Ileana Racheru.

De asemenea, ea sugerează că „Dodon nu a dorit să câștige, temându-se de cererile riscante venite din partea Rusiei, care ar putea stârni reacții negative din partea societății pro-europene”.

În opinia expertei, protestele anunțate de Dodon nu vor destabiliza guvernarea, dar se va intensifica campania de propagandă rusă.

Partidul Acțiune și Solidaritate se află acum în fața unor provocări dificile, inclusiv reformele în justiție și combaterea corupției. Racheru consideră că, deocamdată, „reforma justiției este mai degrabă un eșec”.

Problema sărăciei rămâne o provocare majoră, cu aproape 30% din populație trăind la limita sărăciei. De asemenea, comunicarea cu alegătorii este esențială, deoarece unii membri ai PAS au păstrat o atitudine arogantă față de populație:

„O parte a celor din PAS continuă să aibă o atitudine destul de superioară față de populația de rând.”

Experta consideră că România ar trebui să învețe de la autoritățile moldovene, în special în ceea ce privește combaterea dezinformării și a discursului extremist.

Unul dintre motivele victoriei PAS: „Maia Sandu a fost principalul vector de imagine al campaniei”

HotNews: V-ați așteptat la această dimensiune a victoriei? Sondajele sugerau un scor mai strâns între PAS și blocul opoziției.
Ileana Racheru: Am menționat acum trei săptămâni că există puține șanse ca PAS să obțină o majoritate simplă.

Am crezut că societatea pro-europeană se va mobiliza, simțind pericolul de a reveni sub controlul grupărilor mafiote și al Federației Ruse. De asemenea, m-am așteptat ca diaspora să joace un rol important.

Un alt factor decisiv a fost faptul că Maia Sandu a fost principala figură de imagine a campaniei, în condițiile în care politicienii PAS nu s-au evidențiat prin carismă și au comunicat destul de rigid.

De asemenea, presa pro-europeană și societatea civilă au contribuit semnificativ la mobilizarea alegătorilor, expunând rețeaua omului de afaceri pro-rus Ilan Șor.

Rusia a intervenit în campania electorală printr-o amplificare a propagandei, iar expertul subliniază că aplicațiile de manipulare au fost mai evidente decât niciodată.

„Scenariul ideal pentru Moscova ar fi fost să transforme Moldova într-un stat semi-mafiot”

– Care ar fi fost idealul Moscovei? Care era scenariul propus?
– Un ideal ar fi fost o conducere pro-rusă, care să transforme Moldova într-un stat semi-mafiot, similar cu perioada lui Vladimir Plahotniuc, caracterizat prin corupție și spălătorii de bani rusești, și ar fi putut folosi Moldova pentru acțiuni hibride în Uniunea Europeană, în special în România.

Însă, un asemenea guvern s-ar fi tradus printr-o izolare economică severă, întrucât relațiile comerciale cu Rusia sunt imposibile din cauza dependenței de furnizorii din Uniunea Europeană. De asemenea, prezența pro-rusă ar fi redus la minim sprijinul internațional pentru Moldova.

„Protestele anunțate de Dodon nu vor destabiliza guvernarea”

– Ce urmări credeți că vor avea declarațiile și acțiunile opoziției pro-ruse?
– Igor Dodon a anunțat proteste, dar nu cred că acestea se vor transforma într-un conflict violent ce ar putea destabiliza regimul politic de la Chișinău. Protestele anterioare organizate de Dodon nu au avut un impact semnificativ.

În același timp, nu mă aștept la proteste de amploare, deoarece acestea au fost de obicei organizate de partea pro-europeană.

Rusia va susține propagandă și ar putea întrerupe livrările de gaze, provocând o criză umanitară pentru a pune presiune pe guvernul de la Chișinău.

„Dodon a făcut o campanie electorală neinspirată”

– De ce credeți că Blocul Patriotic nu a obținut un scor mai mare? Se datorează lipsei de eficiență a liderilor?
– Blocul Patriotic include figuri depășite, cum ar fi Vladimir Voronin, care se adresează unui electorat vârstnic, și Igor Dodon, care este compromis datorită legăturilor sale cu fostul oligarh Vlad Plahotniuc, foarte detestat în rândul populației.

Dodon nu a reușit să expună un program de guvernare viabil și a formulat declarații care nu au rezonat cu electoratul. De exemplu, el a recunoscut că, în cazul în care ajunge la putere, populația va trebui să se confrunte cu dificultăți economice până când vor putea obține credite de la Rusia.

El a sugerat, de asemenea, că Uniunea Europeană va întrerupe asistența financiară, ceea ce a generat neîncredere în rândul alegătorilor.

Pe de altă parte, Dodon a promovat idei controversate precum federalizarea Republicii Moldova, ceea ce ar echivala cu un risc major pentru suveranitate.

Provocările majore ale PAS: „Reforma justiției este un eșec”

– Care este misiunea actuală a PAS și cele mai urgente provocări?
– Provocarea principală rămâne reforma justiției și lupta împotriva corupției, teme centrale în campania din 2021. Cu toate acestea, reformele în acest sector nu au avansat semnificativ.

Sărăcia este o altă problemă majoră, cu aproape 30% din populație trăind în condiții precare. Deși s-au înregistrat creșteri ale salariilor și pensiilor, inflația a afectat puterea de cumpărare a populației. În plus, comunicarea cu cetățenii rămâne o provocare, având în vedere atitudinea destul de arogantă a unora dintre membrii PAS.

Aceste dificultăți explică popularitatea unor figuri ca Renato Usatîi, care reușesc să comunice mai eficient cu cetățenii.

Perspectivele PPDA în Parlament: „Un rol vocal, dar limitat”

– Ce impact va avea noul partid PPDA în scena politică moldovenească?
– Cred că PPDA va juca un rol vocal, dar fără un impact semnificativ asupra deciziilor parlamentare. Se aseamănă cu mișcarea AUR din România, concentrându-se pe subiecte care nu sunt esențiale.

De asemenea, există speculații că liderul PPDA ar fi fost folosit pentru a discredita mișcările pro-europene, având conexiuni cu fostul oligarh Vlad Plahotniuc.

Rețeaua lui Ilan Șor a susținut inițial diverse figuri politice, însă, după eliminarea unor candidați, s-au reorientat către susținerea PPDA.

„Rețeaua Șor este activă și în România”

– Ce ar trebui să învețe România din modul în care autoritățile moldovenești abordează influențele externe?
– Autoritățile române pot învăța de la cei din Republica Moldova, mai ales în privința consolidării legislației anti-dezinformare. Este esențial să aibă instrumente legale mai puternice pentru a combate propaganda.

Poliția română ar putea, de asemenea, să adnoteze experiențele moldovenești în ceea ce privește rețeaua Șor și să aplice legislația în legătură cu activitățile ilegale de manipulare și influență.

„Aderarea Moldovei la UE depinde de evoluțiile din Ucraina”

– Cum ar trebui să se pregătească societatea moldovenească pentru negocierile de aderare la UE?
– Aderarea Moldovei la Uniunea Europeană este într-o mare măsură condiționată de situația din Ucraina. Un conflict favorabil Rusiei ar putea izola Republica Moldova, îngreunând orice demersuri de integrare europeană.



Sursa articol