Guvernul României anunță proiecte majore pentru securitatea națională și gestionarea situațiilor de criză prin accesarea fondurilor din Programul SAFE

La Palatul Victoria, în această după-amiază, oficialii de rang înalt ai Ministerului Apărării Naționale și ai Ministerului Afacerilor Interne au susținut o conferință de presă dedicată prezentării proiectelor strategice pentru îmbunătățirea securității interne și gestionarea situațiilor de urgență. În centrul atenției s-au aflat planurile pentru financiare UE obținute prin Programul SAFE, un mecanism european menit să sprijine statele membre în contextul conflictelor regionale sau crizelor de securitate. Participanți la eveniment au fost ministrul Apărării, Radu Miruță, șeful Cancelariei Prim-Ministrului, Mihai Jurca, și secretarii de stat Raed Arafat și Bogdan Despescu.

**Întărirea capacităților naționale pentru gestionarea riscurilor și amenințărilor

Proiectele prezentate vizează consolidarea infrastructurii de apărare și răspuns rapid la situațiile de urgență. Radu Miruță a accentuat importanța accesului și utilizării eficiente a fondurilor europene, afirmând: „Obiectivul nostru principal este de a crește capacitatea instituțiilor naționale de a face față noilor provocări din domeniul securității, fie ele legate de conflictul din vecinătatea noastră sau de amenințările interne.” În contextul conflictului ruso-ucrainean, aceste proiecte apar ca o prioritate națională, pentru a asigura o reacție promptă în cazul unor situații de criză.

De altfel, participarea României în programul european se înscrie în strategia guvernamentală de a-și întări cele două componente esențiale: apărarea teritorială și sistemele de gestionare a situațiilor de urgență. În acest sens, fondurile UE propuse vor fi utilizate pentru modernizarea echipamentelor logistice, digitalizarea procedurilor, dar și pentru formarea personalului specializat. La rândul său, Raed Arafat a punctat: „Este vital să ne pregătim pentru orice scenariu și să ne asigurăm că intervențiile noastre sunt eficiente, atât în cazul unor dezastre naturale, cât și în cel al unor acțiuni specifice de protecție a populației.”

**Proiectele vizează și tehnologia, precum și cooperarea internațională

În cadrul conferinței, oficialii au făcut referire la detalii tehnice și priorități pentru proiectele incluse în aplicația de finanțare. Digitalizarea și introducerea de tehnologii moderne în sistemele de alertare și intervenție reprezintă o componentă crucială, pentru a asigura un răspuns rapid și coordonat în fața amenințărilor. În același timp, se urmărește și creșterea interoperabilității între serviciile de urgență și forțele armate, pentru a putea acționa eficient în scenarii complexe.

Secretarul de stat Despescu a evidențiat rolul colaborării internaționale, afirmând: „Este esențial să lucrăm împreună cu partenerii europeni, pentru a beneficia de cele mai bune practici și de aceste fonduri, care pot face diferența în situații critice.” În plus, se pune accentul pe capacitatea proprie de reacție și coordonare, dar și pe componenta de prevenție, prin campanii de conștientizare și pregătire a populației.

**Perspective și următorii pași

Conferința s-a încheiat cu angajamentul guvernului de a implementa aceste proiecte în cel mai scurt timp posibil, beneficiind de sprijinul direct al oficialilor europeni și de un plan clar de distribuire a fondurilor. De asemenea, autoritățile au promis transparență în parcursul procesului de selecție și implementare, pentru a asigura maximum de eficiență și responsabilitate.

Pe măsură ce România avansează în procesul de consolidare a securității naționale și de pregătire pentru eventuale crize, aceste inițiative se înscriu în eforturile de a avea un sistem robust, capabil să facă față provocărilor din mediul regional și global. În același timp, coordonarea și colaborarea europeană rămân elemente cheie pentru succesul acestor proiecte, iar scena politică și publicul urmăresc cu interes implementarea efectivă a planurilor anunțate.