Alianța pentru Unirea Românilor solicită Guvernului să nu semneze credite în valoare de 16,7 miliarde euro prin instrumentul european SAFE, folosit pentru finanțarea achizițiilor militare, fără a avea o dezbatere publică sau acordul Parlamentului. Acest lucru, semnalează senatorul Petrișor Peiu, se face fără transparență și legitimitate.

El amintește că, la data de 30 aprilie 2025, Ilie Bolojan, aflat pe atunci doar în calitate de președinte interimar, a anunțat în cadrul unei ședințe a forului de securitate națională formarea unui grup de lucru pentru pregătirea solicitării financiare. Conform regulilor instrumentului SAFE, planurile de investiții în apărământ trebuie transmise până la sfârșitul lui 2025 către Consiliul European, care va decide asupra implementării în 2026. Astfel, se fac pași pentru obținerea împrumutului, deși procesul nu se face transparent, atrage atenția Peiu.

De asemenea, senatorul AUR subliniază ca în prezent nu se știe exact ce se va cumpăra cu acești bani sau ce dobândă va fi plătită, aspecte considerate inacceptabile. În plus, el reamintește că, potrivit legii românești, informațiile despre cheltuielile publice nu pot fi secretizate și respinge ideea că împrumutul ar fi beneficiu pentru țară, menționând că datoria externă a României este deja aproape de limita admisă de Uniunea Europeană (60% din PIB).

Peiu afirmă că, în condițiile actuale, atunci când România va trebui să plătească ratele și dobânzile, nu va avea fonduri și va fi nevoită să împrumute din nou, la cele mai mari costuri din Europa. El consideră ca termenul de “condiții avantajoase” pentru acest tip de finanțare este doar o declarație politică, fără fundament în realitate. În plus, acești bani nu vor acoperi doar achizițiile militare, ci și finalizarea unor autostrăzi naționale importante, precum cele denumite A7 și A8, pentru îmbunătățirea mobilității militare.

Senatorul respinge ideea că această finanțare ar fi atractivă din punct de vedere infrastructural, întrucât România a pierdut deja fonduri europene nerambursabile din Planul Național de Redresare și Reziliență, destinate construcției acestor autostrăzi, din cauza incompetenței Guvernului. În loc să valorifice acele fonduri, se preferă un împrumut cu dobândă, ceea ce consideră iresponsabil și dăunător.

El face un apel la Guvern să caute alte surse europene nerambursabile pentru autostrăzi și critică suma estimată pentru împrumut, considerând-o exagerat de mare și justificând că România, cu un deficit bugetar foarte ridicat și o datorie externă care va depăși limitele stabilite de tratat, nu ar trebui să împrumute de două ori mai mult decât alte state precum Franța sau Italia. În plus, majoritatea statelor membre ale UE nu au apelat încă la aceste credite, iar autorul exasperează preocuparea pentru suma mare solicitată de România.



Sursa articol