AUR depune proiect pentru modificarea pragului electoral, cu impact asupra UDMR

Partidul de extremă dreaptă AUR a anunțat joi depunerea unui proiect de modificare a legislației electorale, focar pe creșterea pragului de acces în Parlament. Inițiativa, lansată oficial în contextul recentului parlament, pare a fi o mișcare strategică menită să constrângă accesul anumitor formațiuni minoritare, în special UDMR, partenerul istoric în coaliția de guvernare.

Proiectul propune o schimbare radicală în modul de calcul

AUR, partid cunoscut pentru poziții dure și uneori controversate în privința minorităților, afirmă în comunicatul oficial că obiectivul este “restabilirea echilibrului și a legitimității reprezentării în Parlament”. Noua propunere prevede mutarea pragului de reprezentare pentru un partid de la nivel național, de la 4 județe diferite, la 8 județe, în cazul în care acesta dorește să acceseze legislativul. Dacă acest proiect ar fi adoptat, el ar avea ca efect direct dificultățile pentru UDMR, formațiunea majoritară a românilor din Ungaria, și alte minorități, de a intra în Parlament.

Mișcarea intervenită cu rapiditate în contextul peisajului politic actual, în care partidele naționale și cele reprezentând minorități caută să-și consolideze pozițiile înainte de alegerile viitoare. În plus, ea ridică semne de întrebare privind intențiile reale ale AUR, care a fost criticată în trecut pentru declarații considerate violente și antiminoritare. Acest proiect nu a fost încă dezbătut în plen, dar deja provoacă ample controverse.

Contextul legislativ și reacțiile politice

Reamintim că, până acum, pragul electoral pentru intrarea în Parlament era fixat la 5%, iar pentru partidele ce reprezintă minoritățile naționale, inclusiv UDMR, existau facilități speciale, precum posibilitatea de a nu atinge pragul de 5% dacă îndeplinesc anumite condiții de reprezentare. Propunerea AUR vizând creșterea pragului, cu câțiva arbori de viață, afectează însă direct accesul asemeneațelor formațiuni minoritare, în special UDMR, pentru care legislația actuală a reprezentat o clawie de siguranță.

Liderii majorității au reacționat prompt, catalogând proiectul ca fiind unul “anti-democratic” și “o tentativă de a îngrădi drepturile legale ale minorităților naționale”. Opoziția, inclusiv reprezentanți ai UDMR, s-au arătat extrem de nemulțumiți și avertizează asupra riscului ca asemenea măsuri să fragilizeze procesul democratic, afectând echilibrul între majoritate și minoritate.

Impactul asupra scenei politice și perspectivele viitoare

Inițiativa AUR survine într-un moment în care scena politică este tot mai fragmentată, iar fiecare partid încearcă să-și asigure un avantaj electoral. În timp ce susținătorii partidului extrem de dreapta apreciază că inițiativa aduce “corectitudine și responsabilitate în sistemul electoral”, criticii o consideră o încercare de a submina drepturile minorităților și, implicit, pluralismul democratic.

Deși proiectul a fost depus recent, nu este exclus să fie supus unor modificări, în funcție de reacțiile din Parlament. Într-un context politic în care tensiunile legate de reprezentare sunt tot mai accentuate, orice schimbare legislativă de această natură poate avea consecințe pe termen lung, influențând raporturile între majoritate și minoritate, dar și dinamica coalțiilor politice.

Momentan, proiectul se află în faza de consultare și dezbatere internă în cadrul partidului, însă este clar că AUR încearcă prin această măsură să își intensifice poziția și să iasă în evidență ca un factor perturbator în sistemul electoral.

Odată cu avansarea sa în procedura legislativă, va fi interesant de urmărit reacțiile altor formațiuni din Parlament, precum și modul în care aceste schimbări vor influența, în cele din urmă, peisajul politic național. Rămâne de văzut dacă inițiativa va fi respins, modificat sau, în cele din urmă, adoptat, dar cert este că discuțiile despre reformarea sistemului electoral practică vor continua să domine agenda politică în zilele următoare.