Nikos Chatzilias petrece zilele îngrijind colonii de albine pe acoperișurile Atenei, având o vedere spectaculoasă asupra orașului. El face parte din grupul tot mai mare de atenieni care practică apicultura urbană pentru a susține ecosistemele locale, a se reconecta cu natura și a savura mierea naturală, aromată, obținută din florile din fiecare cartier.

La 37 de ani, Chatzilias a fost un consumator constant de miere, pe care o folosea pentru micul dejun alături de pâine și ceai și o înlocuia cu zahărul în prăjituri și deserturi. Nemulțumit de produsele comerciale, a decis să-și producă propria miere, înscriindu-se la cursuri de apicultură în 2020 și devenind rapid un apicultor profesionist.

„Am observat că funcționează foarte bine pentru stupi. Pentru noi, contactul zilnic cu albinele ne-a adus multă bucurie și de aceea am continuat”, a declarat el.

În această vară, Chatzilias a avut grijă de 30 de stupi amplasați pe șapte acoperișuri din zona Atenei, inclusiv unul cu vedere la faimosul templu Parthenon. Cele aproximativ 1,2 milioane de albine din stupii săi au produs 500 de kilograme de miere, echivalentul greutății unui urs brun mare. Fiecare lot de miere a fost ambalat și denumit după cartierul de proveniență.

Diferitele gusturi ale mierii din Atena provin din amestecul de eucalipt, salcâm, portocală amară și alte plante, specifice diverselor zone ale orașului. Pe coasta de sud, de exemplu, piniip conferă mierii o aromă de pădure.

Practica apiculturii urbane nu este o noutate nici în lume, nici în Atena. În trecut, familiile grecești aduceau stupii cu ele atunci când se mutau de la țară. Totuși, Chatzilias consideră că apicultura modernă este mai conștientă și mai concentrată pe impactul asupra mediului, ceea ce generează un interes crescut în întreaga societate.



Sursa articol