Majoritatea elevilor din București nu sunt familiarizați cu Statutul Elevilor, iar un procent impresionant nu au avut nici măcar ocazia să ofere feedback cadrelor didactice, arată cel mai recent studiu realizat de Consiliul Municipal al Elevilor (CMEB). În cadrul raportului privind implementarea acestui statut pentru anul școlar 2024-2025, rezultatele indică o situație alarmantă privind nivelul de informare și participare a elevilor din Capitală în viața școlii.

Lipsa de informare și de implicare a elevilor

Datele studiului arată că aproape 52% dintre elevii chestionați nu au auzit de Statutul Elevilor, document elaborat pentru a proteja drepturile tinerilor în mediul școlar. Mai mult, peste jumătate dintre aceștia (53,47%) nu au avut oportunitatea de a-și exprima opinia sau de a oferi feedback cadrelor didactice, ceea ce ridică semne de întrebare cu privire la participarea și implicarea elevilor în procesul decizional.

Profesorii din Capitală par, în schimb, mai bine informați, cu aproape 96% dintre aceștia afirmând că sunt familiarizați cu Statutul Elevilor. În același timp, însă, doar 40,7% dintre profesori au observat că elevii lor sunt tratați diferit în timpul orelor, o situație de discriminare percepută în principal pe baza capacității intelectuale, statutului social sau convingerilor personale.

Fenomenul violenței în școli și măsurile de siguranță

Un aspect îngrijorător este prezența actelor de violență în școli, după cum reiese din rapoarte. Aflăm că 22,2% dintre elevi au asistat sau au fost victime ale oricărei forme de agresiune, fie fizică, verbală sau emoțională. În ciuda acestor cifre, doar o mică parte a elevilor (2,3%) au fost repartizați în spații supravegheate pentru activități alternative, denumite “camere de detenție” în limbaj popular, deși acest termen nu figurează oficial în noul Statut al Elevului. Cei mai mulți elevi spun că aceste spații au fost folosite pentru rezolvarea fișelor sau pentru a-și face temele, dar în fapt, majoritatea doar au petrecut timp într-o sală separată, fără o intervenție concretă.

În plus, raportul relevă că numărul cazurilor de violență raportate este relativ scăzut, fiind înregistrate 1.027 de astfel de incidente, ceea ce duce la o medie de aproximativ 1,48 cazuri pe unitate școlară. Reprezentanții Inspectoratului Școlar al Municipiului București subliniază că aceste cifre, deși aparent mici, indică în continuare o problemă seriosă care necesită măsuri adecvate pentru prevenție și intervenție.

Cunoștințele profesorilor despre drepturile elevilor

Pe lângă aspectele legate de informare și siguranță, studiul are în vedere și nivelul de cunoaștere al profesorilor privind drepturile elevilor. Aflăm că 95,8% dintre cadrele didactice sunt la curent cu prevederile Statutului Elevilor, ceea ce este încurajator, însă rămâne un segment de 4,2% care trebuie sprijinit pentru a-și îmbunătăți cunoștințele legale.

Un alt punct important este că aproape 41% dintre profesori observă că elevii lor au fost tratați diferit față de colegii lor, cel mai adesea din motive legate de capacitatea intelectuală, statutul socio-economic sau convingeri. Aceste observații relevă încă o dimensiune a problemelor legate de discriminare și inegalitate în cadrul școlilor bucureștene.

Perspective și necesități de acțiune

Deși se fac pași în direcția conștientizării drepturilor elevilor și a combaterii violenței în școală, rezultatele studiului indică o nevoie urgentă de a îmbunătăți comunicarea și pentru a crea un mediu mai sigur și mai incluziv pentru tineri. Reprezentanții elevilor subliniază că promovarea serviciilor de consiliere psihologică trebuie intensificată și că elevii trebuie încredințați că discuțiile cu consilierii sunt strict confidențiale, pentru a-i ajuta să solicite sprijinul de care au nevoie.

În ciuda cifrelor modest înregistrate asupra violenței, situația rămâne delicată, iar specialiștii atrag atenția că în cazul în care aceste probleme nu sunt gestionate corespunzător, riscă să se manifeste și mai acut în viitor. În plus, se vorbește despre un necesar constant de a crește nivelul de conștientizare și implicare a elevilor în propriul proces educațional, pentru a asigura un mediu de învățare mai echitabil și mai sigur pentru toți.