Adolescenții români și inteligența artificială: un real pericol sau o oportunitate de învățare?

Într-o eră în care tehnologia avansează cu rapiditate, tinerii se află în primele linii ale unei revoluții digitale. Conform unui studiu recent, aproape 9 din 10 adolescenți din România folosesc deja inteligența artificială, ceea ce indică o adaptare rapidă, dar și anumite riscuri, legate de manipularea informației și de securitatea online. Revelațiile sondajului realizat de organizația internațională World Vision România scoat la lumină câteva aspecte alarmante, dar și oportunități pentru sistemele educaționale și societate în ansamblu.

Adolescenții și utilizarea intensivă a AI – un fenomen în creștere

Rezultatele cercetării arată că aproape 80,96% dintre elevi au întâlnit conținut fals creat cu ajutorul inteligenței artificiale. Acest procent impresionant evidențiază răspândirea rapidă a materialelor generate de AI, cum ar fi știri false, imagini manipulate sau mesaje înșelătoare. Într-o perioadă în care tot mai mult conținut online devine dificil de verificat, această vulnerabilitate îi pune pe tineri în fața unor riscuri de dezinformare, uneori chiar fără să fie conștienți de această problemă.

“Este foarte ușor să crezi ceea ce vezi sau citești pe internet, mai ales dacă conținutul pare realist. Dar trebuie să fim conștienți că AI poate crea aproape orice imagine sau text, iar acest lucru poate fi folosit atât în scopuri bune, cât și în cele rău intenționate”, avertizează specialistii în educație digitală. În plus, aproape 37,25% dintre elevi afirmă că au învățat despre utilizarea sigură a inteligenței artificiale exclusiv din online și de pe rețelele sociale, ceea ce sugerează o lipsă de ghidaj din partea cadrelor didactice sau a părinților. Într-un mediu digital atât de dinamic, educația formală pare, încă, insuficient adaptată noilor cerințe tehnologice.

Riscurile absentei unui ghidaj educațional formal

Lipsa unor programe de educație digitală robuste și actualizate îi lasă pe tineri vulnerabili în fața capcanelor generate de AI. Multe dintre aceste riscuri țin de manipularea informației, cyberbullying, sau chiar utilizarea AI pentru a crea conținut ilegal sau dăunător, cum ar fi deepfake-urile. De asemenea, tinerii pot fi expuși fără să își dea seama la riscuri de securitate cibernetică sau la tentative de phising mai sofisticate, generate prin tehnologii de inteligență artificială.

Experții în educație accentuează faptul că este nevoie urgentă de programe preventive și de conștientizare, care să îi învețe pe elevi cum să identifice informațiile veridice, dar și cum să folosească în mod responsabil aceste tehnologii emergente. „Pentru a pregăti următoarea generație de cetățeni digitali, trebuie să investim în competențe de gândire critică, în alfabetizarea digitală și în educație despre riscurile și beneficiile inteligenței artificiale”, subliniază specialiștii.

Ce urmează pentru sistemul educațional și pentru tineri?

Situația actuală provoacă o nevoie acută de adaptare a sistemului de învățământ. Autoritățile și instituțiile educaționale trebuie să dezvolte pilotaje de cursuri dedicate educației digitale, inclusiv anti-dezinformare și utilizarea etică a AI-ului. În același timp, părinții și comunitățile trebuie să devină parteneri activi în ghidarea tinerilor, pentru ca aceștia să deprindă abilități de consensus critic și discernământ în mediul digital.

Experiențele din alte țări arată că, învățământul noilor generații trebuie restructurat, astfel încât să pună accent nu doar pe competențe tehnice, ci și pe valori etice care să îi ajute pe tineri să navigheze cu responsabilitate pe platformele digitale. Într-un peisaj digital în continuă schimbare, pregătirea pentru utilizarea sigură și responsabilă a inteligenței artificiale devine o prioritate națională, un pas esențial pentru o societate informațională sănătoasă și sigură pentru toți.

Pe măsură ce tehnologia continuă să evolueze, și pericolele, dar și oportunitățile, vor deveni tot mai complexe. Este esențial ca educația și conștientizarea să fie în avangardă, pentru a asigura un echilibru între inovație și siguranță. Numai astfel vom putea transforma tinerii din consumatori pasivi de conținut în cetățeni digitali responsabili, capabili să se adapteze și să prospere în lumea digitalizată.