Consiliul Superior al Magistraturii exclude judecătorii de la aplicarea legii avertizorilor de integritate

După o perioadă de incertitudine și controverse legate de modul în care legea avertizorilor de integritate este aplicată în sistemul judiciar, Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a emis un răspuns oficial prin care face clarificări importante. În contextul în care legislația 361/2022 are ca scop protejarea persoanelor ce avertizează asupra eventualelor nereguli sau acte de corupție, CSM susține că această lege nu se aplică judecătorilor, o poziție care a generat critici din partea ONG-urilor specializate.

Unde se oprește aplicabilitatea legii și cine trebuie protejat?

Răspunsul oficial al CSM, transmis recent în urma unei solicitări de informații formulată de APADOR-CH, confirmă că legea avertizorilor de integritate nu privește în mod direct judecătorii, ci în principal personalul din alte sectoare ale administrației și sistemului public. În esență, CSM argumentează că prevederile legii sunt adresate entităților din afara sistemului judiciar, ceea ce în opinia lor exclude judecătorii și procurorii din sfera de protecție oferită de lege.

Această poziție a instituției independente a justiției a fost întâmpinată cu neîncredere de către reprezentanții societății civile și organizațiile pentru apărarea drepturilor omului. Potrivit acestora, lipsa clarității în aplicarea legii în cazul judecătorilor creează un vid de protecție pentru magistrați, făcând astfel vulnerabil sistemul judiciar în fața unor potențiale abuzuri sau nereguli interne, fără posibilitatea de a le raporta în condiții sigure.

De ce această decizie ridică semne de întrebare?

APADOR-CH consideră că răspunsul CSM este problematic deoarece, în opinia lor, o lege menită să promoveze transparența și integritatea ar trebui să se aplice în egală măsură tuturor actorilor din sistem, inclusiv judecătorilor. Organizația subliniază că judecătorii, ca reprezentanți ai justiției, trebuie să beneficieze de protecție specială pentru a asigura independența și imparțialitatea.

„Este esențial ca legea avertizorilor de integritate să fie aplicabilă și judecătorilor, pentru ca aceștia să poată semnala eventuale nereguli în sistem fără teama de represalii sau consecințe negative,” afirmă reprezentanții APADOR-CH. În opinia lor, menținerea unui cadru limita pentru protecție contravine principiilor fundamentale ale statului de drept și poate afecta încrederea publicului în justiție.

Context și implicații pentru sistemul judiciar

Legea 361/2022, adoptată pentru a crea un cadru de protecție pentru avertizorii de integritate, a generat în trecut discuții privind aplicabilitatea sa în diverse domenii. În majoritatea sectoarelor, prevederile au fost considerate un pas înainte în combaterea corupției și a practicilor ilegale. Însă, aplicarea în sistemul judiciar s-a dovedit a fi mai complicată, având în vedere specificitatea magistraturii și necesitatea protejării independenței judecătorilor.

Inițial, oficialii CSM au subliniat faptul că sistemul judiciar are propriile mecanisme de protecție și responsabilizare, ceea ce a condus la interpretarea limitativă a legii. În schimb, organizațiile civile și unii experți au atras atenția că această poziție poate crea un precedent problematic, în condițiile în care judecătorii, ca orice alți actori din sistem, pot fi chemați să semnaleze abuzuri sau acte de cclientelă, corupție sau alte practici neetice.

Ce urmează?

Deși CSM și-a menținut poziția oficială, discuțiile privind aplicabilitatea legii avertizorilor de integritate în sistemul judiciar continuă. În opinia multora, există o nevoie stringentă de clarificări legislative menite să extindă protecția și pentru judecători, în special în contextul unei societăți din ce în ce mai interesate de transparență și responsabilitate în justiție.

Analiza actuală, totodată, evidențiază o nevoie de echilibru delicat între protejarea independenței judecătorilor și asigurarea unui mediu de lucru în care neregulile să poată fi semnalate fără teama de repercusiuni. În timp ce legislația se află în proces de ajustare, răspunsurile oficiale ale CSM vor continua să fie scrutinizate tot mai atent de către societatea civilă și experții în domeniul drepturilor omului.

Provocarea rămâne de a găsi o formulă legislativă care să nu lase loc interpretărilor și care să garanteze, în egală măsură, independența judiciară și protecția avertizorilor de integritate, inclusiv în cele mai sensibile cazuri.