
Persoanele care cântăresc peste 200 de kilograme, în special cele cu obezitate extremă, se confruntă adesea cu refuzuri sau tratamente dificile în mediul medical. Un studiu recent realizat de Northwestern Medicine, publicat în revista academică cunoscută sub numele de Annals of Internal Medicine, arată că pacienții cu greutatea de 180 kg sau mai mult întâmpină obstacole și prejudecăți atunci când încearcă să programeze sau să participe la consultații în cabinete specializate, conform unui raport al Radiodifuziunii din România.
Pentru cercetare, oamenii de știință au folosit metoda “clientului misterios” pentru a contacta peste 300 de clinici din patru orașe mari: Boston, Cleveland, Houston și Portland. În simulare, persoana fictivă putea să se deplaseze singură și nu avea nevoie de ajutor pentru a urca sau a coborî de pe masa de examinare. Scopul a fost să se verifice dacă aceste clinici îndeplineau cerințele minime pentru îngrijirea pacienților cu obezitate severă, precum existența unei mese sau a unui scaun de examinare cu greutate suficient de mare, spații de așteptare și uși largi, precum și halate de dimensiuni adecvate.
Rezultatele studiului au arătat că, din cele 300 de clinici analizate, 52% nu respectau aceste standarde de bază, iar 41% au refuzat să programeze consultația. Specialiștii în otorinolaringologie au fost cei mai reticenți, doar 48,3% dintre aceste clinici fiind dispuse să programeze întâlniri pentru un pacient cu această greutate, comparativ cu 59% în cazul altor specializări. În ciuda faptului că cercetătorii au indicat, în cazul solicitărilor, posibile simptome de cancer în cazul unui medic ORL, mulți nu au fost dispuși să accepte consultații. Doar 117 clinici (aproximativ 39%) erau complet accesibile, cele din domeniul endocrinologiei fiind cele mai deschise și conforme cu cerințele de bază pentru îngrijire.
De asemenea, 16% dintre clinici care acceptau programări aveau planuri de tratament sub standarde, adresându-se acestei probleme cu soluții alternative como limitări de acces, precum recomandarea ca pacienții să stea în picioare în sala de așteptare sau să se acopere cu pânză, deoarece nu aveau halate suficiente de dimensiuni.
Fii primul care comentează