Metrorex intensifică demersurile legale împotriva companiei franceze Alstom, cerând penalizări de peste 58 de milioane de euro pentru întârzierea cu care au fost livrate garniturile de metrou destinate magistralei M5, precum și pentru faptul că trenurile, deși ajunse în România, nu au fost încă puse în circulație. În acest context, problemele legate de achiziția și mobilizarea celor 13 trenuri moderne continuă să fie un subiect fierbinte în peisajul transporturilor publice din București.

### Livrare întârziată de ani de zile și un proiect blocat

Contractul în valoare de peste 103 milioane de euro, semnat în urmă cu șase ani între Metrorex și Alstom, urmărea modernizarea rețelei de metrou din Capitală prin achiziția a 13 unități de tren de ultimă generație. Cu toate acestea, livrarea a fost marcată de întârzieri constatate încă din faza inițială. În mod surprinzător, primul tren trebuia să fie în circulație în 2023, dar a fost livrat efectiv abia în 2024, iar întregul lot întârzie să fie disponibil pentru pasageri, fiind încă în faza de teste.

Fiecare garnitură, compusă din șase vagoane de 114 metri și cu o capacitate de peste 1.200 de pasageri, ar fi trebuit să aducă un upgrade semnificativ în confortul și eficiența transportului metro din oraș, dar până acum nu a fost implementată această schimbare. În ciuda faptului că trenurile au ajuns în România, activitatea lor a fost blocată de procedurile de autorizare și testare, fiind necesare chicote de distanță de 10.000 km fără pasageri pentru a putea primi toate avizele.

În aceste condiții, Metrorex a anunțat că a solicitat în instanță recuperarea penalităților, suma ridicându-se la peste 58 de milioane de euro, acuzând Alstom de întârziere și nerealizarea obligațiilor contractuale. Reprezentanții companiei de transport susțin însă că nu recunosc aceste penalități și le contestă în justiție, ceea ce prelungeste disputa între cele două părți, într-un segment critic pentru mobilitatea urbană a capitalei.

### Impactul conflictului dintre Metrorex și Alstom asupra proiectului

Întârzierea în livrarea garniturilor a fost agravată de o serie de alte probleme, printre care și conflictele interne din rândul sindicatului Metroului din București. Se spune că protestele sindicale au determinat modificări tehnice majore asupra trenurilor, în special renunțarea la sistemul autonom driverless, fără mecanic, în favoarea instalării consolelor pentru mecanici. Cu toate acestea, aceste modificări au întârziat procesul de omologare pentru circulație, chiar dacă ar fi trebuit finalizate încă din 2023.

Alstom a fost nevoit să se adapteze cerințelor sindicale, renunțând la proiectul inițial care prevedea trenuri fără conducător și modificând sistemul de semnalizare pentru a se conforma noilor standarde impuse de sindicat. În același timp, compania franceză a recurs la măsuri precum poprirea conturilor Metrorex, în încercarea de a-și recupera banii pentru lucrările deja efectuate, problema devenind o adevărată sursă de tensiune între cele două entități.

### Contextul și perspectivele viitoare

Întârzierea și disputa economică ar putea avea efecte pe termen lung asupra planurilor de modernizare a transportului public din București. În momentul de față, trenurile de ultimă generație stau în stand-by, iar pasagerii așteaptă cu răbdare o soluție rapidă, mai ales în contextul creșterii presiunii pentru reducerea aglomerării și modernizarea infrastructurii de transport.

În timp ce autoritățile aşteaptă finalizarea testelor și autorizarea trenurilor, evoluția juridică din acest dosar va fi un indicator important pentru direcția în care se va îndrepta proiectul de modernizare a rețelei de metrou, unul dintre cele mai importante proiecte strategice ale Capitalei. Până la soluționarea disputei, problema garniturilor Alstom rămâne o dezbatere despre responsabilitate, performanță și viabilitatea investițiilor în infrastructură în România.