Tehnologia de supraveghere bazată pe inteligență artificială a pătruns de câțiva ani în toate aspectele societății moderne, de la monitorizarea traficului și analizarea comportamentului consumatorilor, până la creșterea siguranței în spațiile publice. Încurajată de promisiunile de prevenție și control, această tehnologie s-a răspândit rapid și în mediul educațional, în speranța de a preveni violența și de a identifica din timp precursoarele problemelor. Însă, în spatele acestor beneficii aparent concrete, se ascund riscuri serioase, pe care autoritățile și pedagogii le subestimează adesea.

Supervizare excesivă și alerte false: realitatea din școlile americane

Recent, o investigație din Statele Unite a scos la lumină fenomenul alarmant al alertele false generate de aceste sisteme de supraveghere digitală. Multe școli utilizează programe automatizate pentru analizarea conversațiilor online, e-mailurilor și documentelor redactate pe dispozitivele elevilor, cu scopul de a detecta semne de violență, bullying sau automutilare. Cu toate acestea, algoritmii sunt adesea extrem de sensibili și pot interpreta greșit limbajul trivial, glumele sau tonul impulsiv specific vârstei adolescentine, ca fiind semne reale de pericol. În multe cazuri, aceste alerte false duc la intervenții inutile, implicarea autorităților și consumarea de resurse în situații inofensive.

Exemplul unui district școlar din Kansas ilustrează bine această problemă: peste o mie de alerte au fost generate într-un interval de mai puțin de un an, dar cele mai multe nu au necesitat intervenții. În state precum Florida, însă, consecințele ficțiunii au fost uneori dramatice, elevi fiind arestați sau supuși evaluărilor psihologice chiar și pentru situații aiurea raportate de sistem. Specialiști în drepturile civile avertizează că aceste practici pot avea efecte traumatizante asupra tinerilor, fără a spori în mod real siguranța în școli.

Lipsa de context și riscurile pentru drepturile elevilor

Una dintre principalele slăbiciuni ale acestor tehnologii este incapacitatea lor de a interpreta contextul. Algoritmii analizează cuvintele și expresiile în mod strict, fără a înțelege nuanțele sau intențiile comunicării. Astfel, o glumă, o ironic sau o reacție impulsivă pot fi considerate, în mod eronat, semne de violență. În plus, elevii sunt adesea inconștienți de faptul că activitatea lor online este monitorizată în permanență, ceea ce ridică probleme grave legate de drepturile la viață privată și transparență.

Experții arată că această formă de supraveghere poate avea consecințe durabile asupra tinerilor, mai ales dacă aceștia sunt reținuți pentru perioade scurte sau supuși unor evaluări psihologice. Trecerea prin sistemul de detenție juvenilă și etapele ulterioare pot reduce șansele de a găsi rapid un loc de muncă sau de a munci în condiții stabile, crescând riscul de recidivă sau de probleme de sănătate mentală. Cu toate acestea, unele școli și autorități consideră aceste inițiative o măsură de compromis, benefică pentru prevenirea unor tragedii fatale.

Dezbaterea etică și eficiența reală a supravegherii AI în școli

Criticii acestei abordări subliniază lipsa dovezilor clare asupra eficienței acestor sisteme de supraveghere. Incompatibilitatea lor cu complexitatea umană și cu subtilitățile comportamentale face ca riscurile să depășească beneficiile. În timp ce unii administratori școlari susțin că valoarea acestor tehnologii constă în prevenirea unor drame, experții avertizează că, în lipsa unor rezultate cuantificabile, costurile sociale și emoționale sunt prea mari pentru a fi ignorate.

În această dezbatere aprinsă, controversele sunt departe de a se fi estompat. În timp ce unii continuă să vadă în supravegherea digitală un instrument de siguranță, alții ridică întrebări esențiale despre limitele tehnologiei și despre responsabilitatea morală de a proteja drepturile și libertățile elevilor. În condițiile în care, dincolo de contextul american, aceste practici încep să fie discutate și în alte țări, viitorul monitorizării în școli rămâne incert, iar dezbaterile despre etică și eficacitate sunt din ce în ce mai acide.