AI și locurile de muncă: schimbarea inevitabilă, dar nu apocalipsa

De mai bine de un deceniu, discuțiile despre impactul inteligenței artificiale asupra pieței muncii revin cu aceeași, invariabila temă: „Îți ia jobul”. În timp, această idee s-a transformat tot mai mult în un soi de panică colectivă, urmând tiparul cunoscut al alarmelor fără fundament, înlocuite apoi de ajustări. Însă un studiu recent, realizat de către specialiștii de la Forrester, trasează o imagine diferită, mai realistă și mai puțin apocaliptică, despre modul în care evoluțiile tehnologice vor modela locurile de muncă în următorii șapte ani.

Potrivit estimărilor, până în 2030, aproximativ 6,1% dintre joburile din Statele Unite ar putea dispărea din cauza automatizării și inteligenței artificiale, ceea ce reprezintă circa 10,4 milioane de roluri. Aceste cifre pot părea alarmante la prima vedere, însă cheia rămâne perspectiva pe termen lung: schimbarea va fi, mai degrabă, una structurală și lentă, nu un colaps brusc al pieței muncii. În loc să privim AI ca pe un „ucigaș” de joburi, ar trebui să vedem această evoluție ca pe o reașezare continuă, în care anumite poziții dispar, altele se adaptează, iar noi trebuie să ne pregătim pentru o înțeleagere mai profundă a noii realități.

De la recesiune la realitatea laborii: diferențe fundamentale

Pentru a înțelege impactul real al acestor schimbări, e util să comparăm pierderile din piața muncii cauzate de automatizare cu cele din timpul Marii Recesiuni. În timpul crizei economice globale din anii 1930, Statele Unite au pierdut circa 8,7 milioane de locuri de muncă, iar acestea s-au recuperat odată cu revenirea economiei. În schimb, în cazul automatizării, lucrurile se află într-o dinamică diferită: odată înlocuite de software, acele joburi nu mai revin, fiind permanent eliminate sau transformate radical.

Aceasta nu înseamnă că oamenii vor fi scoși pur și simplu afară din cazarmă în fiecare zi. Procesul va fi mai subtil, marcând o reorganizare a funcțiilor și responsabilităților în companii. Unele poziții nu vor mai fi create, altele se vor transformă în roluri hibride, iar anumite sarcini repetitive vor fi preluate complet de către sisteme automate. Forrester subliniază că pentru o înlocuire totală la scară mare, ar fi nevoie de o creștere dramatică a productivității, ceea ce, în condițiile actuale, nu este foarte probabil în următorii ani.

„Augmentarea” în loc de „înlocuire”: noile provocări ale muncii

Un aspect delicat, pe care prea puțini îl iau în considerare, vizează procentul rolurilor afectate direct de AI. În urma studiului, specialiștii arată că, dacă 6,1% dintre joburi vor fi în totalitate eliminate, în același timp, aproape 20% vor fi „influențate profund” de această tehnologie. Cu alte cuvinte, pentru o persoană din cinci, munca se va schimba nu prin concediere, ci prin adaptarea la un nou mod de lucru, mult mai dependent de tehnologie.

De exemplu, dacă AI preia sarcinile repetitive, angajatul trebuie să facă față unor misiuni mai complexe și care necesită mai multă discernământ, responsabilitate și decizie. Aceasta crește presiunea, iar investițiile în training și dezvoltare devin esențiale. În lipsa unei strategii clare de adaptare, augmentarea poate deveni o situație frustrantă, în care angajații se simt mai stresați și mai încorsetați, chiar dacă tehnologia le ușurează munca pe anumite fronturi.

Agentic AI și posibilitatea unei noi etape de maturizare

Un fenomen recent, mai puțin cunoscut, influențează în mod decisiv aceste perspective: apariția și utilizarea „agentic AI”. Aceste sisteme nu doar generează conținut, ci pot executa în mod autonom pași, pot orchetra fluxuri complexe și pot automatiza procese întregi, de la triere de tichete până la actualizări de date. Organizațiile încep să nu mai investească doar în modele generative, ci și în aplicații specializate, mai utile și mai eficiente în practică.

Această evoluție a condus la o creștere semnificativă a ponderei joburilor influențate de AI. Dacă în trecut, doar 29% dintre rolurile pierdute se atribuiau tehnologiei generative, astăzi această cifră a crescut la 50%. Mai mult, impactul asupra rolurilor influențate de AI a crescut de patru ori față de estimările anterioare. Este, așadar, un semnal clar că evoluția AI nu se va produce doar pe plan conceptual, ci va avea efecte concrete și în timp real asupra structurii locurilor de muncă.

Riscul „over-automating” și decepțiile din spatele entuziasmului

Avertismentul cel mai pragmatic reținut din aceste analize se referă la tentația companiilor de a investi prea rapid și prea mult în automatizare, în speranța de a reduce costurile. În realitate, dacă nu există o aplicație matură care să preia responsabilități, rezultatele pot fi dezastruoase: calitate mai slabă, tensiuni interne și, cel mai rău, concedieri și retrageri ulterioare. Unele companii își dau seama abia după adoptarea unor proiecte premature că automatizarea nu funcționează așa simplu și încep să reangajeze abia apoi pentru a remedia greșelile făcute.

În plus, în cele mai multe situații, concedierile sunt motivate financiar, iar AI devine escamotajul perfect pentru reducerea costurilor, chiar dacă realitatea tehnologică nu susține întotdeauna această strategie. Există, de exemplu, cazuri unde companiile aleg să nominalizeze AI drept motiv pentru reducere, chiar dacă, în realitate, nu au un sistem matur pentru a susține aceste decizii.

Ce urmează pentru angajați în următorii ani?

Datele indică clar că în următorii cinci ani, adaptarea va fi cheia succesului. Nu trebuie neapărat să devii un expert în AI, ci să înveți să integrezi aceste tehnologii în task-urile zilnice, să verifici și să preiei controlul asupra rezultatelor; astfel, vei rămâne relevant și vei putea chiar să te diferențiezi.

Mai mult, valorile umane – înțelegerea contextului, relațiile interpersonale, deciziile importante – rămân elemente de neînlocuit. Este nevoie de o strategie clară de dezvoltare a competențelor, pentru a nu fi doar pasivi în fața acestei tranziții, ci actori activi în remodelarea propriului loc de muncă. În final, AI poate fi un multipliator de eficiență, dacă alegem să o integrăm în mod conștient și cu înțelepciune.