Agenția Spațială Europeană (ESA) a inaugurat sâmbătă o nouă antenă pentru comunicații la distanță, în Australia, ca parte a rețelei sale de stații terestre dedicate misiunilor spațiale. Aceasta reprezintă cea de-a patra astfel de instalație a ESA și are menirea să sprijine comunicarea cu echipamentele sale din sistemul solar.

noua antenă, cu un diametru de 35 de metri, este montată pe amplasamentul stației din New Norcia, o locație din Australia care anterior avea déjà o antenă similară. Alte două astfel de antene sunt în funcțiune în Argentina și Spania. Aceste instalații sunt capabile să primească comunicații de la distanțe foarte mari, din adâncurile sistemului solar.

Antena are ca scop susținerea misiunilor științifice ale ESA, atât cele curente, cât și cele în plan: telescopul spațial Euclid, misiunea HERA, care se îndreaptă spre asteroidul Didymos, misiunea BepiColombo pentru studierea planetei Mercur, precum și sonda Juice, destinată să ajungă pe orbita lui Jupiter.

„Fără o rețea de stații terestre pentru a comunica cu vehiculele spațiale, explorarea și cercetarea spațiului nu ar fi posibile,” a afirmat Simon Plum, responsabil pentru operațiunile misiunilor ESA.

„Indiferent dacă se află pe orbită în jurul Pământului, în punctele stabile din sistemul solar (zone Lagrange), pe Lună sau mai departe în Sistemul Solar, nu am putea opera sateliți fără aceste structuri de comunicații,” a adăugat el.

De la prima inaugurare a unei astfel de antene, în 1998, volumul de date transmise de și către vehiculele spațiale a crescut semnificativ.

„Totul devine tot mai interesat de date. Sarcinile utile și instrumentele noastre devin mai sofisticate, iar numărul de misiuni este în creștere,” a explicat Mehran Sarkarati, șeful diviziei de inginerie a stațiilor terestre din cadrul ESA. Acesta a menționat că se lucrează deja la construcția unei a cincea antene.

La fel ca celelalte componente ale rețelei, noua antenă poate comunica cu vehicule aflate la peste 2 milioane de kilometri distanță de Pământ, pe benzile de frecvență X, K și Ka.

Multe dintre componentele sale sunt răcite criogenic, la temperaturi apropiate de zero absolut (-263 grade Celsius), pentru a putea detecta semnalele extrem de slabe trimise de vehiculele spațiale aflate la distanțe mari.



Sursa articol