Comuna Balotești a fost aproape să piardă un teren de 35 de hectare pentru un proiect ambițios, care se presupune că ar fi transformant în sistemul medical românesc. Anunțat ca un centru medical de mare anvergură, Spitalul Româno-American pentru Copii promitea să reprezinte o investiție de 250 de milioane de euro, răspunzând unei nevoi acutizate în domeniul sănătății pediatrice. Însă, în spatele acestei inițiative se află un castel de nisip instabil, construit pe relații neclare și interese obscure.

### Începutul proiectului și controversele din spatele terenului

Cererea oficială pentru concesionarea terenului de 35 de hectare a fost depusă în 2025, vizând autorizații pentru realizarea unui complex ce va acoperi, pe termen lung, nu doar construcția spitalului, ci și extinderi ulterioare, precum un campus universitar și centre de cercetare. În timpul unei ședințe a Consiliului Local Balotești, membrii și-au exprimat îngrijorările legate de amploarea și finanțarea proiectului. La întrebarea de ce e necesar așa de mult teren, primarul a citit dintr-o scrisoare de intenție, în care se explica necesitatea terenului pentru a “permite nu doar construcția spitalului, ci și extinderile viitoare ale campusului universitar, ale centrului de cercetare și ale zonelor dedicate familiilor.” În ciuda divergențelor, hotărârea de concesionare a celor 35 de hectare a fost aprobată cu o majoritate de 10 voturi din 17, iar terenul a fost pus la dispoziție unui investitor privat.

### Finalul neașteptat: retragerea investitorului și blocajul proiectului

Totuși, după documentarea facută de jurnaliștii Public Record, planurile s-au schimbat brusc. La începutul lunii februarie 2026, hotărârea de concesiune a fost anulată în mod neașteptat, iar investitorul—care fusese dispus să plătească o redevență minimă de 2,25 lei pe metru pătrat anual—s-a retras. Surse apropiate confirmă că motivul a fost refuzul creditorului de a continua colaborarea, indice clar că proiectul s-a izbit de barierele realității birocratice și de interesele străine.

### Contextul investiției și dezvăluiri despre finanțare

Proiectul spitalului era prezentat drept o necesitate urgentă pentru România, țară care nu dispune încă de un centru universitar pediatric complet integrat, capabil să ofere tratament de înaltă performanță, cercetare și formare de specialiști. În documente, dezvoltatorii menționau că redevența minimă ar urmări a fi de 2,25 lei pe metru pătrat pe an, sumă calculată pentru o perioadă de 49 de ani, cu o concesiune de patru ani pentru construcție. Aceasta ar fi fost, conform documentelor, o investiție menită să răspundă unei “nevoi critice” pentru sistemul de sănătate preventiv și curativ.

Însă, analiza dezvăluie aspecte neclare, precum suma totală estimată, corect calculată sau nu, și motivele pentru care proiectul a fost stopat brusc. Contextul este complicat de asocierea implicată, o entitate înființată în 2024, având sediul într-un apartament din București. La conducere figurează persoane cu cariere controversate, precum George Doca, fost predicator adventist și organizator de concerte, în colaborare cu oficiali români și americani, dar și fost membru al unor partide politice precum PSD, PC și ALDE.

Ce va urma pentru terenul concesionat și pentru visul construit în jurul acestui proiect rămâne o întrebare deschisă. În timp ce investitorii s-au retras, autoritățile locale se confruntă cu provocarea de a gestiona un teren de dimensiuni considerabile, în condițiile unei transparențe limite și cu un plan care acum pare mai mult un vis de carton decât o certitudine. Într-un domeniu atât de sensibil precum sănătatea, astfel de conturări amb Augusteză și negocieri sale din umbră pot avea consecințe directe asupra așteptărilor comunitații și, în final, asupra celor care vor avea, sau nu, acces la o îngrijire medicală de calitate.