Calitatea aerului din București și Ilfov rămâne o preocupare acută în 2025, fiind influențată în continuare de particulele fine PM 2.5 și PM10, potrivit ultimului raport al Gărzii Naționale de Mediu. Deși autoritățile monitorizează constant aceste niveluri, rezultatele arată o realitate alarmantă pentru sănătatea locuitorilor, care resimt zilnic efectele poluării excesive. Traficul intens, activitățile industriale și construcțiile necontrolate contribuie semnificativ la această situație crisisantă.

### Surse principale de poluare: șantiere, stații de betoane și trafic necontrolat

În zonele periurbane și localitățile limitrofe din Ilfov, concentrațiile de praf și poluanți depășesc frecvent limitele legale, fiind generate preponderent de șantiere și stații de betoane. Datele arată că ponderea acestor surse crește semnificativ, în condițiile în care autoritățile de mediu întâmpină dificultăți în a controla nivelul de poluare. Praful ridicat de pe șantiere, combinat cu depozitarea necontrolată a materialelor de construcție și drumurile neasfaltate, agravează acest peisaj deja problematic.

Comisarii de mediu au descoperit numeroase deficiențe, fiind aplicate în 2025 peste 128 de sancțiuni contravenționale, cu o valoare totală a amenzilor de peste 2,36 milioane lei. În ciuda acestor măsuri, practicile din domeniul construcțiilor continuă să fie frecvent neconforme, mulți operatori economici ignorând normele, iar vântul fiind un vector principal pentru transportul particulelor fine către zonele locuite. În plus, uzura roților autovehiculelor ce părăsesc șantierele și lipsa unei gestionări eficiente a deșeurilor agravante continuă să mențină nori de praf deasupra capitalei și a județului Ilfov.

### Concursul pentru control și sancțiuni: o abordare insuficientă

Deși autoritățile au realizat în 2025 peste 234 de controale la operatorii economici cu potențial de poluare, rezultatele demonstrează o încordare a eforturilor. Pentru injecția de sumă majoritar pe zona construcțiilor și industriei, aceste acțiuni nu au fost suficiente pentru a inhiba practicile ilegale, mai ales acolo unde amenzile, deși consistente, nu par să fie o piedică reală pentru reluarea activităților după plecarea echipelor de control. Cu toate acestea, suma totală a amenzilor aplicate, în valoare de peste 500.000 de euro, poate fi comparată cu costurile de achiziție ale unor apartamente moderne, exemplificând ironic efectul limitat al sancțiunilor asupra industriei construcțiilor.

### Firele ascunse ale poluării: arderea ilegală de deșeuri și poluarea apelor

Un fenomen care capătă tot mai mult teren în 2025 este arderea ilegală a deșeurilor, un proces care eliberează în aer substanțe toxice și contribuie la creșterea nivelurilor de poluare. Garda Națională de Mediu a folosit drone și camere video portabile pentru a supraveghea zonele unde se ard cabluri și alte resturi, în special în localitățile Sintești și Bolintin. În urma acestor acțiuni, peste 120 de reprezentanți ai instituțiilor au confiscat 200 de tone de deșeuri și au aplicat amenzi ce depășesc 700.000 lei.

Cu toate acestea, aceste măsuri nu reușesc încă să remediaze complet dezastrul ecologic cauzat de deversările ilegale de ape uzate, în special în zona Otopeni. Autoritățile păstrează o tăcere suspectă asupra acestui subiect, deși primarul locației a fost trimis în judecată pentru deturnarea de fonduri destinate modernizării infrastructurii de canalizare, iar impactul asupra calității apei de suprafață și subterane este unul dezastruos și pe termen lung.

Privirea asupra poluării din București și Ilfov nu arată o situație îmbunătățită, ci mai degrabă o luptă continuă și dificilă. În timp ce tehnologia, precum dronele și monitorizarea aeriană, devin arme inovatoare împotriva arderilor ilegale, provocările legate de gestionarea eficientă a resurselor și de respectarea normelor de mediu rămân o prioritate pentru autorități. Rămâne de văzut dacă eforturile curente vor fi suficiente pentru a proteja sănătatea și calitatea vieții în viitor, având în vedere dinamica problematicii ecologice din zona metropolitană.