România traversează o etapă de maturizare digitală, în care inteligența artificială devine o componentă tot mai obișnuită și relevantă în viața de zi cu zi. Dacă până de curând aceste tehnologii erau considerate ca niște experimente sau inovații de elită, acum au fost integrate în activitățile de rutină, de la căutarea informațiilor până la gestionarea propriilor sarcini. Această schimbare surclasează percepția clasică despre AI, transformând-o dintr-un simplu instrument de explorare într-un partener indispensabil în deciziile cotidiene.

Utilizarea AI în viața de zi cu zi, cu o prudență mai ridicată

În mediul urban, percepția populatiei față de inteligența artificială evoluează rapid. Tinerii adulți și profesioniștii experimentează deja beneficiile aduse de aceste tehnologii, recunoscându-le utilitatea în activitățile de zi cu zi. Cu toate acestea, o tendință interesantă se conturează în modul în care românii abordează aceste instrumente, devenind mai conștienți de riscurile și limitările lor. În timp ce numărul utilizatorilor crește, nivelul de încredere în informațiile generate de AI scade, indicând o relație mai matură și mai selectivă între oameni și tehnologie.

Cei mai mulți români folosesc AI pentru căutarea rapidă de informații, pentru sprijin profesional sau în procesul de învățare. Tot mai mulți le folosesc la serviciu pentru organizare, planificare și gestionarea sarcinilor zilnice, semnalând o trecere de la utilizare exploratorie la una operațională. Această schimbare sugerează că inteligența artificială devine un partener activ, integrat în fluxurile de lucru și viața personală, cu un rol tot mai decisiv în optimizarea timpului și a resurselor.

Platforme și moduri de interacțiune: tind spre o autoritate controlată

Pe piața platformelor AI, există o preferință clară pentru anumite soluții, precum ChatGPT, care rămâne principala alegere atât pentru tinerii profesioniști, cât și pentru utilizatorii cu venituri peste medie. Alte sisteme, precum Gemini sau Microsoft Copilot, ocupă poziții secundare, fiind mai populare în cercurile specializate sau printre anumite grupe de vârstă și profil socio-economic. Interacțiunea text rămâne predominantă, fiind preferată ca modalitate de comunicare cu aceste sisteme, în timp ce utilizarea vocală este încă minoritară, dar în creștere treptată. Aceasta indică o percepție a AI mai mult ca un instrument de lucru și analiză, decât ca un asistent conversațional de tip „chat” în stilul clasic.

AI ca factor determinant în deciziile de consum

Unul dintre efectele cele mai vizibile ale adoptării AI în România îl reprezintă modul în care influențează comportamentul de cumpărare. Mulți utilizatori recunosc că aceste tehnologii le ușurează procesul de informare despre produse și branduri și, mai mult, declară că deciziile de consum sunt direct influențate de recomandările și analizele generate automat. Compararea ofertelor, sintetizarea recenziilor sau filtrarea informațiilor comerciale, precum și recomandările personalizate, sunt acum funcții cotidiene pentru o parte semnificativă a populației. În particular, acest model de consum devine tot mai dependent de inteligența artificială, indicând o schimbare de paradigmă în abordarea deciziilor economice.

De la utilizare pasivă la integrare funcțională matură

Deși progresul în adopție este rapid, cele mai recente date arată o asperitate la nivel de încredere: românii folosesc AI mai mult, dar devin mai selectivi și mai prudenți. Această dinamică sugerează o etapă de maturizare digitală, în care tehnologia nu mai este percepută ca o autoritate absolută, ci ca un partener în procesul de decizie. În practică, oamenii combină informațiile automatizate cu experiența proprie și cu alte surse de încredere, filtrând cu atenție ceea ce acceptă.

Astfel, inteligența artificială începe să fie parte integrantă a unui ecosistem mai larg, în care utilizatorii o folosesc cu responsabilitate și fără dependență excesivă. La nivel de infrastructură invizibilă, AI devine un element cheie în eficientizarea proceselor sociale, economice și profesionale, semnalând o etapă în care aceste tehnologii sunt nu doar necesare, ci și bine integrate în mod funcțional în societate.

Dacă trendul va continua, România se află pe cale să adopte o abordare matură în utilizarea AI, în care prioritatea va fi eficiența și responsabilitatea, nu doar noutatea tehnologică. Odată cu evoluția acestor tendințe, viitorul va aduce probabil și oregândire mai aprofundată a modului în care aceste instrumente pot sprijini o societate mai informatizată și adaptabilă.