Inteligența artificială (AI) a evoluat rapid dintr-o tehnologie de laborator în componente esențiale ale vieții cotidiene. În timp ce ritmul de adopție accelerează, apar și avertismente privind riscurile inechităților și fragmentării sociale. Ultimele rapoarte ale Agenției Națiunilor Unite pentru Dezvoltare evidențiază necesitatea unor politici adecvate pentru a preveni adâncirea disparităților existente între țări și clase sociale.

În ultimii ani, AI a devenit o forță motrice pentru creșteri economice, dar potențialul său de a genera concedieri masive și de a crește inegalitățile sociale a fost tot mai evident. Într-un context global în care o parte a lumii investește în infrastructură digitală și competențe digitale, alte regiuni rămân în urmă, cu populații aproape excluse online. În Asia-Pacific, de exemplu, doar 14% dintre oameni folosesc efectiv tehnologia de AI, chiar dacă regiunea găzduiește peste jumătate din utilizatorii globali.

Impactul AI asupra forței de muncă, în special asupra femeilor și tinerilor, devine tot mai semnificativ. Femeile sunt aproape de două ori mai expuse riscului de automatizare a joburilor repetitive, iar tinerii la început de carieră se confruntă cu reducerea oportunităților de angajare în domenii sensibile la AI. De asemenea, cea mai vulnerabilă parte a populației — cei care lucrează în economia informală și în comunitățile rurale sau indigene — riscă să piardă stabilitatea salarială și socială dacă nu se implementează politici de recalificare și incluziune.

Riscul de a adânci diviziunile între țări și segmente sociale devine tot mai clar. Statele și companiile care investesc în educație, infrastructură și reglementări solide vor avea avantajul competitiv, în timp ce alte regiuni și clase sociale pot fi marginalizate. Algoritmii de AI, însă, pot perpetua prejudecăți vechi, fiind adesea antrenați pe date care favorizează anumite categorii. Aceasta poate limita accesul la credite, investiții și alte resurse pentru anumite grupuri, consolidând inegalitățile.

Creșterea economică generată de AI se estimează că va ajuta tehnologia să adauge până la 5% la productivitate, în special în domenii precum sănătatea și finanțele. Cu toate acestea, beneficiile riscă să se concentreze în mâinile unei minorități, dacă nu se adoptă politici sociale și fiscale incluzive. În plus, lipsa unor reglementări clare vulnerabilizează sistemele AI la breșe de securitate și abuzuri, fiind în pericol ca peste 40% din breșele de securitate legate de AI să apară din cauza lipsei unor măsuri adecvate, până în 2027.

Garanția pentru o dezvoltare echitabilă a AI constă în investiții în infrastructură digitală, educație și politici de recalificare. Fără acestea, există riscul ca polarizarea veniturilor și fragmentarea socială să se intensifice, afectând procesele de adaptare ale societății la noile tehnologii. Alternativa o reprezintă un efort comun de coordonare globală și locală pentru a transforma AI într-un instrument de reducere a inegalităților, nu de accentuare a lor. La nivel individual și național, monitorizarea atentă a evoluțiilor în domeniu și informarea continuă sunt esențiale pentru a evita scenarii negative.