Administrația Trump intenționează să închidă redacțiile Europa Liberă din România și Bulgaria, punând capăt unei tradiții de gazetărie în serviciul libertății de exprimare

Decizia recentă a administrației americane de a închide site-urile de presă ale Europei Libere din România și Bulgaria a șocat comunitățile jurnalistice și societatea civilă din regiune. La câteva luni după ce Radio Europa Liberă (RFE/RL) a fost implicată în mai multe anchete despre corupție și abuzuri în administrație, guvernul american pare să pună capăt astfel unei prezențe de știri considerate de mulți un pilon al presei independente în Europa de Sud-Est.

Această mutare semnalează o întorsătură drastică în politica de susținere a mass-media critică, precedent aproape inexistent într-un spațiu în care libertatea de exprimare a fost adesea vulnerabilizată de influențe externe și interne. Anunțul oficial indică faptul că, începând cu finalul anului, site-urile de știri și redacțiile locale ale Europei Libere vor fi închise, iar angajații vor fi concediați, într-un pas considerat de mulți ca fiind un demers de reducere a prezenței mass-media independente în regiune.

Ce semnalează această decizie pentru libertatea media?

Europa Liberă în România și Bulgaria au fost de-a lungul anilor un exemplu de jurnalism investigativ, deranjând interese politice și economice adesea greu de verificat. În ultimii ani, redacțiile locale au publicat investigații despre parlamentarii care încasează ilegal diurne, despre partide extremiste precum AUR, sau despre modul în care anumite partide utilizează banii publici pentru a-și menține influența. Aceste cercetări au fost, adesea, critice și au pus în lumină aspecte sensibile ale procesului politic regional, dar și corupția și abuzurile din administrație.

De altfel, aceste anchete au fost apreciate atât de publicul român și bulgar, cât și de comunitățile internaționale care monitorizează respectarea standardelor democratice în Europa Centrală și de Est. Însă, în condițiile în care administrația americană pare să renunțe la această voce critică a jurnalismului independent, se naște întrebarea dacă nu există un interes strategic în diminuarea influenței unor surse de informație care aduc în prim-plan aspecte incomode pentru anumite cercuri de putere politico-economică.

Contextul geopolitic și implicațiile pentru regiune

Decizia vine după o serie de tensiuni regionale și o evoluție complexă a relațiilor dintre SUA și statele din regiune. În ultimii ani, modul în care administrația Trump a abordat susținerea pentru mass-media independentă în Europa răspunde unor schimbări globale, în care interesul pentru promovarea democrației și statului de drept pare să fie înlocuit cu alte priorități.

Una dintre cele mai recente anchete ale Europei Libere din România s-a focusing pe finanțarea partidelor și modul în care banii publici sunt gestionați, populând dezbaterile publice locale și atrăgând atenția și a organismelor europene. Închiderea redacțiilor lasă însă un vid imens, în contextul în care multe alte surse de informare locale se confruntă cu intimidări, presiuni politice sau chiar închiderea.

Totodată, această mutare a încurajat clar și alte state ale regiunii să-și reevalueze raportul cu independența mass-media, într-un moment în care dezinformarea și influențele externe sunt foarte active. Limitarea accesului la informație critică poate avea efecte directe asupra proceselor democratice și, mai ales, asupra exercitării libertății de exprimare a cetățenilor din aceste țări.

Perspective și reacții

Comunitatea jurnalistică a reacționat vehement, calificând decizia drept o intimidare și o încercare de a controla fluxul informației în timpul unor alegeri și evenimente politice importante. Reprezentanți ai organizațiilor pentru drepturile omului au vorbit de o „regresie gravă” și de o „atac direct asupra libertății mass-media”, iar Uniunea Europeană a emis un comunicat în care își exprimă îngrijorarea față de această decizie și solicită clarificări din partea administrației americane.

Deocamdată, oficialii de la Washington au justificat mutarea prin diviziile bugetare și prioritățile strategice, notaând că această decizie nu are de-a face cu ideologia sau cu conținutul editorial. Cu toate acestea, impactul asupra mediului mediatic din regiune va fi resimțit pe termen lung și poate accelera tendința de autoseleciune a jurnalismului independent.

În timp ce o nouă etapă se profilează pentru mass-media din Europa de Sud-Est, întrebarea rămâne dacă vor exista alte forțe dispuse să preia și să susțină această funcție vitală de garantare a transparenței și responsabilității în societate. În lipsa unor intervenții și alternative solide, libertatea de exprimare din aceste zone delicate riscă să fie umbrită de un nou val de constrângeri și cenzură.