Administrația Națională de Meteorologie, instituție cu un rol fundamental în furnizarea datelor meteo și climatice în România, a trecut printr-o expropriere fără precedent pentru a face loc proiectului de infrastructură de amploare: Magistrala 6 de metrou din București. Decizia, aprobată recent de Guvern, a fost motivată oficial prin necesitatea realizării unor lucrări de legătură între Aeroportul Internațional Henri Coandă și restul rețelei de metrou a Capitalei, însă pune în lumină aspecte mai ample ale strategiilor de dezvoltare urbană și de relocare a terenurilor publice pentru proiecte germinate din nevoia de modernizare.

Exproprierea, anunțată în cadrul unei hotărâri guvernamentale, vizează transferul unei părți din imobilele aflate în administrarea Administrației Naționale de Meteorologie către Ministerul Transporturilor și Infrastructurii, în vederea construirii în regim de urgență a legăturilor între aeroport și restul orașului. Documentele oficiale menționează explicit că această relocare se face în scopul “realizării lucrărilor de legătură cu Aeroportul Internațional Henri Coandă – Otopeni, necesare pentru finalizarea Magistralei 6”. În plus, decizia implică transmiterea unei suprafețe de aproape 656 metri pătrați de teren, dar și a unor garduri de beton și plasă, pentru a permite continuarea rapidă a construcției.

Această măsură, deși aparent tehnică și administrativă, relevă o schimbare strategică în modul în care autoritățile gestionează terenurile și resursele publice pentru proiecte de infrastructură publică, chiar dacă aceasta a stârnit reacții diverse în mediul civic și politic. Exproprierea imobilelor de stat din domeniul public nu este frecventă și, în cazul de față, a fost justificată prin nevoie urgentă de a accelera lucrările la cea mai îngrijorătoare construcție de metrou din ultimii ani, care are ca scop conectarea unor zone cheie ale capitalei, precum zona 1 Mai, Gara Băneasa și Aeroportul Otopeni.

### Stadiul lucrărilor la Magistrala 6 semnalează un progres important, dar încă departe de finalizare

Progrese considerabile au fost înregistrate pe frontul construcției celei de-a șasea magistrale de metrou din București, însă proiectul rămâne un ambițios itinerar de dezvoltare, cu termen de finalizare estimat pentru cel mai optimist scenariu în anul 2028. În prezent, secțiunea sudică, care leagă zona 1 Mai de Tokyo, se află aproape de 60% în ceea ce privește realizarea structurii de rezistență, iar unele stații depășesc pragul de 70%, semnalând o accelerare a ritmului de lucru. La nivelul întregii secțiuni, lungimea traseului de 14,2 kilometri găzduiește deja primele rezultate palpabile ale eforturilor constructorilor.

Pe acest segment, cele mai avansate secțiuni au intrat în faze în care lucrările de infrastructură prind contur clar, cu TBM-uri (tunelboare) precum Sfânta Maria și Sfânta Ana, care au avansat în mod consistent pe traseu, parcurs aproape 2.000 de metri fiecare, în condițiile în care montarea inelelor de tunel se apropie de jumătate din necesar. Progressul din aceste secțiuni oferă o perspectivă optimistă pentru tronsoanele din centru și periferie ale proiectului, însă obstacolele logistice și financiare sunt încă prezente.

### În fața unui teren de teren de o importanță strategică, autoritățile justifică exproprierea în context de infrastructură

Decizia guvernamentală de a expropria terenuri aparținând Administrației Naționale de Meteorologie are un impact direct asupra unei instituții esențiale pentru gestionarea și monitorizarea condițiilor meteo. Chiar dacă oficialii afirmă că exproprierea s-a făcut în scopul dezvoltării infrastructurii de transport, inclusiv pentru realizarea legăturilor cu Aeroportul Otopeni, această măsură ridică semne de întrebare cu privire la modul în care sunt gestionate terenurile și resursele publice în beneficiul proiectelor de infrastructură masive.

Pe măsură ce lucrările la Magistrala 6 progresează, se intensifică și discuțiile legate de echilibrul dintre dezvoltarea urbană și protecția resurselor publice. Finalizarea magistralei reprezintă prioritate națională, iar toate măsurile, fie ele controversate sau nu, par a fi justificate prin necesitatea de a moderniza rapid și eficient reteaua de metrou a Capitalei. În timp ce constructorii și autoritățile se concentrează pe etapă actuală, rămâne de văzut dacă aceste decizii de expropriere vor fi suficient de susținute pentru a asigura un proiect finalizat în termenul estimat, în beneficiul bucureștenilor și al mobilității urbane.