România se pregătește de un pas major pe scena internațională, aderarea la Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE), un eveniment descris ca fiind echivalent cu intrarea în NATO și Uniunea Europeană. Cu toate acestea, în spatele discursurilor optimiste, o problemă fundamentală rămâne nesoluționată: nivelul scăzut de alfabetizare financiară al populației. Aderarea la OCDE, programată pentru 2026, ridică întrebări serioase despre capacitatea cetățenilor de a beneficia cu adevărat de oportunitățile aduse de standardele occidentale, dacă aceștia nu posedă cunoștințe elementare despre gestionarea finanțelor personale.

Cifre reci despre alfabetizarea financiară

Studiile arată un tablou îngrijorător. Conform cercetărilor efectuate în 2022 de Institutul de Economie Mondială al Academiei Române, doar 8% dintre români pot fi considerați alfabetizați financiar, cel mai scăzut nivel din Europa. Eurobarometrul 525/2023 completează imaginea, arătând că 30% dintre români sunt analfabeți financiar, iar doar 13% dețin competențe la nivel ridicat, comparativ cu aproximativ 40% în țări precum Olanda, Finlanda sau Estonia. O proporție semnificativă a populației nu poate calcula o rată a dobânzii, nu înțelege diferența dintre valoarea nominală și cea reală și nu este familiarizată cu principiul diversificării riscului. Mai mult, 31% dintre cetățeni nu au nici măcar un cont bancar.

Educația financiară în România primește o finanțare relativ scăzută, 2,5% din PIB, comparativ cu media OCDE de 4,7%. La testele PISA din 2022, România s-a clasat pe penultimul loc în Uniunea Europeană, înaintea Bulgariei. Mai mult, România nu a participat până în prezent la componenta PISA de evaluare a literației financiare, un instrument crucial pentru politicile publice în statele dezvoltate.

Educația financiară: intenții bune, rezultate modeste

Deși există un cadru legislativ care include educația financiară ca disciplină obligatorie pentru elevii de 14-15 ani începând cu anul școlar 2021/2022, implementarea practică lasă de dorit. Strategia Națională de Educație Financiară, elaborată în 2023, are ca termen de evaluare a rezultatelor anul 2026. Realitatea din sălile de clasă este însă diferită. Potrivit aceleiași cercetări, doar 18% dintre elevi au beneficiat de ore de educație financiară săptămânal, în timp ce 59,2% au declarat că nu au avut deloc aceste ore.

Distanța dintre cadrul legislativ și aplicarea practică este semnificativă. Aderarea la OCDE presupune importarea unor standarde și metodologii, dar nu garantează automat schimbarea comportamentului economic al populației. Acesta se formează treptat, prin educație.

PNEFR: un răspuns concret la o problemă structurală

Programul Național de Educație Financiară pentru România (PNEFR), lansat în martie 2026 de Asociația de Studii și Prognoze Economico-Sociale, încearcă să construiască infrastructura educațională necesară. Proiectul pilot include 15 unități școlare din București, sesiuni interactive cu profesori universitari, specialiști bancari și reprezentanți ai pieței de capital. Conferința de la Universitatea de Științe Agronomice și Medicină Veterinară (USAMV) din 7 aprilie 2026, cu participarea Ministerului Educației, Academiei Române, Asociației Române a Băncilor (ARB), Fondului Național de Garantare a Creditelor pentru Întreprinderi Mici și Mijlocii (FNGCIMM), Bursei de Valori București (BVB) și Institutului de Cercetare în Informatică (ICI) București, reprezintă un pas important în coagularea unui ecosistem.

Extinderea la nivel național, programată pentru toamna acestui an, va testa capacitatea României de a susține o reformă comportamentală pe termen lung, cu obiective clare, evaluare riguroasă și finanțare predictibilă.

Aderarea României la OCDE, programată pentru 2026, va necesita, pe lângă reformele instituționale, o intensificare a eforturilor de educație financiară, pentru ca cetățenii să poată beneficia pe deplin de oportunitățile pe care le oferă.