Un proces din Statele Unite poate schimba pentru totdeauna modul în care gândim despre responsabilitatea platformelor de social media. În fața unui tribunal american, o tânără de 19 ani, identificată doar prin inițialele K.G.M., dă în judecată gigantii technologiști Meta, ByteDance și Google, acuzați că modul în care proiectează aceste platforme i-a agravat problemele de sănătate mintală și a alimentat gândurile suicidare. Acest proces considerat de mulți experți drept un test de rezistență pentru industria rețelelor sociale marchează o cotitură în lupta pentru responsabilitatea acestor platforme în sănătatea utilizatorilor tineri.

Designul adictiv, temeiul criticilor
Ce face special cazul K.G.M. este afirmația pionier: nu e vorba doar despre conținutul nociv postat de alți utilizatori, ci despre modul în care produsele în sine sunt proiectate pentru a încărca și menține utilizatorii captivi. Reclamanții susțin că funcții precum derularea infinită, notificările agresive și recomandările personalizate sunt mecanisme concepute deliberat pentru a crea comportamente compulsive. În timp ce platformele dețin mecanisme de protecție, precum setările pentru adolescenți sau filtre pentru conținut sensibil, în practică acestea sunt adesea ascunse sau ușor de ocolit, ceea ce face ca efectul lor protector să fie ineficient.

Responsabilitatea platformelor de social media nu mai poate fi redusă la simpla gazduire a conținutului. Se argumentează tot mai mult în instanțe că aceste corporații și-au proiectat produsul pentru a maximizează timpul petrecut pe aplicație, chiar dacă acea durată devine un factor de risc pentru sănătatea mintală a utilizatorilor vulnerabili. În cazul K.G.M., avocații au solicitat un verdict în cadrul unui proces-pilot, cu martori, studii și expertize, o mișcare ce poate deschide porți pentru alte acțiuni legale și pentru o reglementare mai strictă a industriei.

Vulnerabilitatea adolescentului și responsabilitatea platformelor
Reclamanții aduc în fața instanței argumentul că tinerii sunt tot mai expuși riscurilor generate de mecanismele „adictive” ale rețelelor sociale. Elemente precum autoplay, recompense variabile și algoritmi agresivi ai recomandărilor creează o „rețea de dependență” digitală. Adolescenții, fiind în plină dezvoltare a controlului impulsurilor și a capacității de auto-reglare, devin victime ale presiunii sociale, comparației și anxietății generate de aceste medii digitale.

Pentru aceste platforme, acestea nu sunt doar un site sau o aplicație, ci ecosisteme proiectate pentru a susține engagement-ul ca pe o fabricație industrială. Uneori, aceste funcții sunt activate sau sugerate fără o clară informare pentru utilizatori, iar dacă există, dificil de ajustat sau de utilizat în mod sigur. În mijlocul acestei dispute se află întrebarea dacă aceste platforme pot fi considerate responsabile și pentru consecințele asupra sănătății mintale a adolescenților, sau dacă sunt doar victime ale propriilor algoritmi.

Impactul asupra legislației globale și perspectivele viitoare
Cazul K.G.M. nu izbucnește în vacuu: el face parte dintr-un val tot mai larg de procese în egala măsură în Statele Unite și în Europa. În SUA, mai multe state, școli și familii au inițiat acțiuni legale pentru a demonstra că aceste platforme au creat și întreținut o rețea nocivă pentru minori. În Europa, presiunea pentru reglementare devine tot mai mare, fiind puse în discuție obligații mai clare de transparență în algoritmi și de protecție specifică pentru minorii vulnerabili.

Rezultatul acestor procese va avea, probabil, un efect de domino, influențând standardele industriei și impunând companiilor obligații mai stricte. Un verdict favorabil reclamanților ar putea accelera presiunea pentru reglementări și pentru transformarea produselor social media în platforme mai responsabile. Pe de altă parte, o decizie favorabilă marilor jucători ar putea tempera speranțele pentru schimbări rapide și ar putea direcționa discuțiile către nivel legislativ sau reglementări mai generale.

Ce poți face pentru a evita dependența de social media
Indiferent de rezultatul acestui proces, cu toții avem de câștigat dacă învățăm să ne controlăm mai bine timpul petrecut online. Stabilirea unor limite clare, eliminarea notificărilor neesențiale și evitarea automată a deschiderii aplicațiilor la primele semne de anxietate sunt pași importanți. Dar cel mai valoros rămâne conștientizarea propriilor semnale și acceptarea faptului că nu trebuie să creăm o relație compulsivă cu paginile infinite sau clipurile “perfecționate”.

Procesul din SUA ar putea schimba pe termen lung modul în care reglementăm și proiectăm social media, însă prima și cea mai eficientă măsură rămâne responsabilitatea noastră individuală. Sănătatea mintală, mai ales în cazul tinerilor, trebuie să devină o prioritate pentru toți, indiferent de deciziile instanțelor sau legislative.