Actori ai Teatrului Național din București ies în stradă împotriva noii măsuri impuse de Ministerul Culturii

Teatrul Național „I.L. Caragiale” din București devine scena unui protest simbolic, într-un moment în care angajații teatrului au decis să-și arate dezacordul față de o măsură recent introdusă de autorități. Instituția, cunoscută pentru rolul esențial în peisajul cultural românesc, se află acum în centrul unui conflict legat de noile reguli de evidență a timpului de muncă, menite să fie implementate în cadrul unui program-pilot la nivel național.

Protestul: o reacție directă la noile reguli de control al prezenței

Marți, în fața teatrului, actorii și personalul tehnic ai instituției vor organiza un protest, exprimându-și nemulțumirea față de programul-pilot al Ministerului Culturii, care prevede introducerea unor rapoarte zilnice privind evidența timpului de muncă. La acțiune vor participa atât actorii de scenă, cât și cei din spatele cortinei, precum și restul personalului care deservește sala, fundația activității teatrului.

Potrivit unui comunicat de presă transmis de reprezentanții personalului angajat, măsura pare să fie o intervenție birocratică excesivă într-un domeniu în care creativitatea și spontaneitatea sunt esențiale. “Această regulă nu face decât să blocheze și mai mult libertatea de exprimare și de lucru a artiștilor, precum și autonomia instituției noastre”, au declarat membrii personalului, exprimându-și temerile legate de un control excesiv care riscă să sufoc în mod inutil activitatea artistică.

Contextul general: provocările industriei culturale în contextul pandemiei

Această manifestație nu este un incident izolat, ci o reacție la tensiunile din industria culturală românească exacerbate de pandemia de COVID-19. De peste doi ani, artiștii, tehnicienii și angajații din sectorul cultural se confruntă cu restricții, reducerea bugetelor și incertitudinea financiară. În această situație, introducerea unor reguli stricte de evidență a timpului de muncă a fost percepută ca o măsură excesivă, care adaugă un alt nivel de birocrație în viața lor zilnică.

Deși autoritățile susțin că această măsură vizează creșterea transparenței și a responsabilității în gestionarea fondurilor și resurselor, criticii o consideră un pas în direcția reducției libertăților angajaților din domeniul artistic. În plus, aceștia avertizează că o astfel de prevedere ar putea descuraja talentele și ar putea duce la o rutinizare a muncii creative.

Reacția instituției și perspectivele de rezolvare

Teatrul Național și reprezentanții asociațiilor de artiști au solicitat autorităților să reconsidere implementarea acestei măsuri, invocând faptul că ar putea avea un impact negativ asupra calității spectacolelor și asupra libertății creative. Deși nu există încă un răspuns oficial concret, discuțiile continuous între reprezentanți și responsabili din minister sunt considerate esențiale pentru clarificarea situației.

Actorii își exprimă speranța că protestul va servi drept semnal pentru o reevaluare a politicii în domeniul culturii, pentru a evita ca măsurile administrative să devină obstacole în calea artei și a expressionului artistic. În același timp, manifestanții subliniază că munca în teatru trebuie să rămână un act de creație liberă, nu o procedură birocratică.

Deși măsura este încă în faza de pilot, viitorul apropie rămâne incert, iar tensiunile dintre sectorul artistic și puterea administrativă continuă să evolueze. Rămâne de văzut dacă autoritățile vor găsi un compromis pentru a asigura atât responsabilitatea în utilizarea fondurilor publice, cât și libertatea artistică de care depind actul cultural și identitatea națională. În timp ce reprezentanții teatrului își păstrează speranța pentru un dialog deschis, pericolul unei fragmentări a unor principii fundamentale ale artiștilor persistă, în așteptarea unor soluții de compromis.