Doi activiști britanici au fost printre cei cinci persoane căror vizele pentru Statele Unite au fost respinse recent, după ce Departamentul de Stat i-a acuzat că încearcă să convingă platformele tehnologice americane să suprima libertatea de exprimare. Imran Ahmed, liderul Centre for Countering Digital Hate, și Clare Melford, CEO al Global Disinformation Index, au fost etichetați ca “activiști radicali” de administrația Trump.

Măsurile americane vizează indivizi care au militat pentru restricții asupra firmelor tehnologice din Statele Unite. Secretarul de stat, Marco Rubio, a menționat că aceștia fac parte dintr-un „complex global de cenzură”. El a subliniat că politica externă “America First” a președintelui Trump respinge orice încălcare a suveranității americane.

Ahmed, cu legături în rândul liderilor laburiști, a fost criticat pentru colaborarea sa cu administrația Biden. Melford a fondat GDI, organizație nonprofit care monitorizează dezinformarea, în 2018. Reprezentanta GDI, într-o reacție la interzicerea vizelor, a afirmat că aceasta reprezintă un atac asupra libertății de exprimare și o acțiune de cenzură guvernamentală.

Printre cei vizați se numără și Thierry Breton, fost comisar european, asociat cu elaborarea Legii Serviciilor Digitale. Această lege impune măsuri stricte pentru moderarea conținutului pe platformele sociale și a fost contestată de conservatorii din SUA. Breton a criticat, de asemenea, măsurile, descriindu-le ca pe o “vânătoare de vrăjitoare”.

Unii lideri europeni, inclusiv președintele Franței, Emmanuel Macron, au condamnat aceste restricții. Macron a numit acțiunile administrației americane “intimidare”, afirmând că reglementările digitale ale Uniunii Europene au fost adoptate într-un mod democratic.

Comisia Europeană a solicitat clarificări din partea Statelor Unite și a promisiunilor de a reacționa rapid pentru a apăra autonomia legislativă europeană. De asemenea, activiștii germani de la HateAid, Anna-Lena von Hodenberg și Josephine Ballon, au ieșit în apărarea libertății de exprimare, considerând măsurile ca fiind o tentativă de a reduce la tăcere vocile critice.

Contextul internațional interconectează libertatea de exprimare și reglementările digitale, iar reacțiile variate subliniază intensificarea tensiunilor între valorile democratice ale Europei și politicile Statelor Unite. Informațiile continuă să evolueze, pe măsură ce părțile implicate reacționează la acțiunile guvernamentale și interdicțiile impuse.