Academia Română în alertă: 49 de membri se opun schimbărilor legislative pentru conducerea și patrimoniul instituției

Un semnal puternic de alarmă a fost tras vineri de către reprezentanții celei mai înalte instanțe de cultură și cercetare din România. Într-o scrisoare deschisă adresată Parlamentului, 49 de academicieni, printre care și președintele Ioan Aurel Pop, au cerut respingerea unui proiect de lege controversat care, în opinia lor, amenință integritatea și autonomia instituției. Proiectul, inițiat de senatorul Daniel Fenechiu, propune eliminarea limitelor de mandate pentru președinția Academiei, deschizând astfel calea pentru posibile schimbări institutionale majore, inclusiv pentru folosirea patrimoniului într-un mod ce ridică semne de întrebare.

O intervenție în numele apărarii valorilor și integrității

Semnatarii scrisorii subliniază că măsura intervenită, dacă va fi aprobată, ar putea avea consecințe grave pentru unitatea și credibilitatea Academiei Române. „Este un act ce poate aduce prejudicii patrimoniului și autonomiei noastre, iar deciziile privind proprietățile și patrimoniul trebuie să fie luate în spiritul legii și al regulilor naționale, nu în funcție de interese personale sau de grup,” au explicat aceștia. În contextul unor dezbateri pe teme de etică și integritate, aceștia subliniază necesitatea păstrării limitele de mandate pentru a evita concentrarea excesivă a puterii în cadrul conducerii.

Puținele reforme sufocate de tradiție în sensul democratizării și transparenței au fost prezente în ultimii ani în activitatea Academiei, care a fost cunoscută anterior pentru stabilitatea și claritatea sa în ceea ce privește conducerea și patrimoniul. Închiderea ușii pentru orice posibilitate de prelungire a mandatului actual a fost considerată, până acum, un pilon în asigurarea imparțialității și continuității în cercetare și cultură.

Riscurile unui posibil act de „tun imobiliar”

Proiectul de lege, în forma sa curentă, nu doar că ar permite prelungirea mandatelor președintelui pe termen nelimitat, dar ar putea deschide, de asemenea, porțile pentru exploatarea și valorificarea proprietăților și a patrimoniului patrimoniului instituției. Este o preocupare exprimată de numeroși experți și membri ai mediului academic, care consideră că astfel de măsuri pot conduce la situații de exploatare sau de privatizare a resurselor cu impact negativ pe termen lung.

În ultimele decenii, patrimoniul Academiei Române a fost considerat un simbol al identității naționale, de la biblioteci și arhive, la clădiri istorice și proprietăți imobiliare de patrimoniu. Orice schimbare în legislație care să vizeze manipularea acestor resurse trebuie să fie extrem de atent reglementată, pentru a nu deveni victimă unor interese sporadice sau de moment.

Ce urmează în contextul dezbaterii legislative

Reacția Academiei Române survine într-un moment delicat pentru zona legislativă, în condițiile în care proiectul se află încă în proces de discuție și vot în Parlament. Membrii instituției militante împotriva proiectului fac apel la parlamentar și la factorii decizionali să ia în considerare toate implicațiile directe asupra integrității și patrimoniului național.

Deși inițiativa vizează, aparent, modernizarea și flexibilizarea conducerii Academiei, mulți observatori apreciază că obiectivul real ar putea fi mai degrabă facilitarea unor eventuale tentativelor de control sau de exploatare economică a patrimoniului. La nivelul opiniei publice, opinia este divizată, însă reprezentanții Academiei nu ascund grija pentru viitorul moștenirii culturale naționale.

În continuare, procesul legislativ va fi urmărit cu atenție, iar membrii Academiei Române anunță că, indiferent de rezultatul votului, vor rămâne vigilenți pentru a apăra valorile și patrimoniul național de orice tentativă de subminare a integrității lor. Perspectivele rămân încă incert, însă această întrebare de principiu despre autonomie, patrimoniu și limitarea mandatelor continuă să fie una de cea mai mare importanță pentru cultura și știința românească.