Academia Română a reacționat vehement la acuzațiile lansate recent de către senatorul USR Ștefan Pălărie, care susține că un proiect de lege aflat în circuitul legislativ la Senat ar putea pune în pericol patrimoniul și autonomia acestei instituții fundamentale pentru cultura și știința românească. Într-un comunicat publicat joi, reprezentanții academiei clarifică poziția lor și avertizează asupra impactului pe care astfel de modificări legislative le-ar putea avea asupra patrimoniului academic și a statutului său de garant al culturii naționale.

Proiectul de lege și temerile legate de patrimoniu

Potrivit acuzațiilor senatorului USR, textul legislației în discuție ar avea prevederi care ar putea duce la scoaterea patrimoniului Academiei Române din subordinea directă a legii și din subordinea strictă a Codului Administrativ, pentru a fi gestionat mai flexibil sau sub alte reguli. În esență, această modificare ar putea submina independența și protecția specială de care se bucură patrimoniul academic, precum și autonomia Institutului în deciziile legate de conservarea și valorificarea resurselor culturale și științifice.

Reprezentanții Academiei Române afirmă însă că aceste speculații sunt nefondate și că legea nu are în vedere modificarea statutului patrimoniului sau a autonomiei academice, ci vizează, în principal, alte norme de clarificare administrativă. “Inițiativa legislativă urmărește, în mod fundamental, simplificarea și aspecte legate de organizarea internă, nu de modificarea statutului patrimoniului sau a independenței instituției”, explică sursele acționării. De asemenea, aceștia subliniază că patrimoniul Academiei a fost întotdeauna protejat de legi speciale, fiind parte integrantă a identității naționale și a tradiției culturale.

Contextul legislativ și importanța autonomiei academice

Este important de menționat că, în România, Academia Română este una dintre cele mai vechi și respectate instituții de cultură și știință, având un statut special de garant al valorilor naționale. Cu o istoricul de peste un secol și jumătate, ea a fost mereu privită ca o bastion al autonomiei universitare și culturale. Orice schimbare în modul său de funcționare trebuie să fie atent analizată, ținând cont de această tradiție și de rolul fundamental pe care îl joacă în societate.

Felul în care un proiect legislativ gestionează patrimoniul academic devine o temă de interes major pentru specialiști, opinie publică și pentru autoritățile culturale. În domeniu, orice alterare a statutului de autonomie poate avea consecințe pe termen lung asupra calității studiilor, conservării patrimoniului și dezvoltării cercetării. De aceea, reacția reprezentanților Academiei a fost, înainte de toate, un mesaj de solidaritate și clarificare pentru a preveni interpretări eronate și decizii care să afecteze integritatea instituției.

Perspectiva următorilor pași și riscurile implicate

În prezent, proiectul de lege se află încă în dezbatere la Senat, iar răspunsul oficial al academiei a fost primit cu interes de către opinia publică și de către factorii politici. În ultimele zile, există presiuni crescute pentru a se asigura că orice modificare legislativă va respecta statutul de patrimoniu național și autonomia instituției. În același timp, reprezentanții Academiei Române și-au exprimat disponibilitatea de a colabora cu factorii decizionali pentru a preveni eventuale consecințe nedorite.

Rămâne de văzut cum va evolua situația în următoarele zile, având în vedere importanța acestui subiect pentru cultura națională și pentru capacitatea instituției de a-și îndeplini rolul fundamental în promovarea valorilor și cercetării. Totodată, această polemică scoate în evidență și dezbaterile mai ample despre modul în care România trebuie să gestioneze patrimonii culturali și academic în contextul unui sistem legislativ aflat în continuă schimbare.