Majoritatea profesorilor naționali se declară profund nemulțumiți de impactul legii 141 asupra sistemului de învățământ

Un sondaj realizat în rândul cadrelor didactice din învățământul preuniversitar scoate la iveală o realitate tensionată și plină de nemulțumiri, pe fondul recentelor modificări legislative. Peste 86% dintre cei intervievați spun că resimt puternic efectele legii 141, o decizie legislativă care a stârnit controverse tăcute în sistem, influențând în mod semnificativ condițiile de muncă, salariile și statutul profesorilor.

Consultarea națională realizată de Federația Sindicatelor Libere din Învățământ (FSLI), care a adunat răspunsurile a peste 35.000 de cadre didactice și personal auxiliar, evidențiază în mod clar poziția rezervată a corpului profesoral față de aceste măsuri. Majoritatea respondenților au declarat că se simt afectați în mod direct și serios de schimbările legislative, ceea ce ridică semne de întrebare cu privire la stabilitatea sistemului de învățământ din perspectiva resurselor umane și competitivității.

Ce prevede legea 141 și de ce a stârnit controverse?

Legea 141, introdusă în legislativ recent, a adus modificări semnificative în sistemul de salarizare, legi referitoare la condițiile de angajare și drepturile cadrelor didactice. Aceasta a fost percepută de o parte a profesioniștilor din învățământ drept o încercare de a disciplina și regula mai bine domeniul, însă mulți au criticat-o pentru potențialele efecte negative asupra motivării și calității procesului educațional.

“Resimt extrem de puternic impactul acestor măsuri asupra condițiilor de muncă,” a explicat unul dintre respondenți, sub protecția anonimatului. Această opinie este împărtășită de o mare parte dintre cadrele didactice care se confruntă cu reducerea salariilor, incertitudinea în privința sporurilor și a drepturilor salariale, dar și cu presiuni în ceea ce privește performanța și răspunderea profesională.

Nemulțumiri profunde și solicitări de dialog

Impresia generală, conform răspunsurilor, este una de frustrare și de lipsă de consultare reală din partea factorilor decizionali. Mulți profesori, incluși în cercetare, susțin că măsurile legislative adoptate nu țin cont de contextul specific al învățământului românesc și nu apar în sprijinul formatorilor de viitor.

Un cadru didactic dintr-un județ rural a comentat: “Se pare că nu s-au luat în calcul problemele reale, precum lipsa de resurse, condițiile precare sau volumul mare de muncă. În loc să sprijine, aceste măsuri parcă ne pun și mai mult pe butuci.”

De asemenea, sondajul a relevat faptul că, în rândul personalului auxiliar, nemulțumirile sunt similare, iar unii chiar afirmă că aceste măsuri au dus la introducerea unui climat de incertitudine, agravând dificultățile întâmpinate zilnic în gestionarea procesului educațional.

Context și perspective la orizont

Situația vine pe fondul unui an dificil pentru învățământul românesc, marcat de conflicte repetate între sindicate, Ministerul Educației și guvern. În ultimele luni, profesori, părinți și elevi au organizat proteste și acțiuni de solidaritate, cerând reevaluarea și îmbunătățirea condițiilor din sistem.

Pentru moment, oficialii autoritățiilor insistă asupra faptului că măsurile din legea 141 sunt necesare pentru responsabilizarea și eficientizarea învățământului, dar admit, totodată, că ajustările legislative trebuie să fie însoțite de consultări și dialog constructiv cu reprezentanții profesioniștilor din domeniu.

În timp ce polemicele continuă, realitatea rămâne clară: majoritatea cadrelor didactice majorează semnificativ sensibilitatea la modificările legislative, ceea ce poate avea consecințe pe termen lung asupra motivației, stabilității și performanței în sistem. Rămâne de văzut dacă autoritățile vor lua în considerare aceste opinii și dacă vor reuși să găsească un echilibru mai echitabil pentru toți implicați în procesul educațional.