Disparități majore în confortul locuințelor din România: un tablou real de pe teren

O radiografie recentă a condițiilor de locuit din România scoate la iveală diferențe semnificative între standardele europene și realitatea de pe teren. Recensământul Populației și Locuințelor din 2021, lansat oficial de Institutul Național de Statistică, evidențiază un tablou clar: mulți români încă trăiesc fără cele mai elementare facilități considerate de bază în Europa secolului 21. Aceste date demonstrează că, deși economia națională a înregistrat progrese în ultimii ani, echitatea în accesul la condiții decente de locuit rămâne departe de obiectivele asumate.

### Uși închise în privința dotărilor esențiale

Comportamentele de consum și standardele europene pentru confortul locuințelor denotă o realitate dură pentru o parte semnificativă a populației. Conform datelor, aproape un sfert dintre locuințele din România nu dispun de acces la apă curentă sau bazine de canalizare funcționale, aspect esențial pentru sănătate și igienă. Mai mult, o proporție semnificativă de locuințe nu beneficiază de încălzire centralizată sau de un sistem de izolare termică adecvat, ceea ce face ca iernile să fie o experiență dificilă pentru mulți locatari.

“Rezultatele arată că nu doar infrastructura este deficitară, ci și modul în care aceste locuințe sunt echipate, menite să asigure un nivel minim de confort pentru locuitori”, explică experții în dezvoltare urbană. În timp ce în alte țări europene aproape toate apartamentele sunt dotate cu electrocasnice moderne și sisteme de izolare performante, în România încă se vorbește despre investiții în infrastructură și modernizare, dificultăți întârziate în a fi soluționate.

### Inegalități regionale și sociale în accesul la confort

Contextul socioeconomic contribuie evident la aceste disparități. Zonele rurale sunt cele mai afectate, unde procentul locuințelor fără electrificare sau cu acces limitat la apă potabilă depășește cu mult media națională. La polul opus, în marile orașe, multe apartamente beneficiază de facilități moderne, însă chiar și aici, diferențele între cartiere sociale și zone centrale sunt radicale.

Persistența acestor inegalități creează o serie de probleme sociale și de sănătate, inclusiv creșterea riscului de boli și dificultăți în integrarea socială a anumitor categorii de populație. Autoritățile locale și centrale au promis recent o serie de măsuri pentru reabilitarea și dotarea locuințelor sociale, însă implementarea acestor planuri pare să fie departe de a fi finalizată pe scară largă.

### Perspective și provocări pentru modernizarea locuințelor românești

Chiar dacă datele stigmatizează nivelul actual al confortului, ele servesc și drept catalizator pentru un program național de modernizare. Guvernul a anunțat recent o strategie pe termen lung, menită să susțină investițiile în infrastructură și renovarea locuințelor, cu accent pe zonele defavorizate.

Actuala criză economică și inflația îngreunează însă implementarea acestor proiecte, iar ritmul de modernizare rămâne lent. Cu toate acestea, succesul acestor eforturi va fi crucial pentru a reduce diferențele și pentru a asigura un nivel de trai decent tuturor românilor.

Pe măsură ce România avansează pe calea europenizării, condițiile de locuit vor trebui să devină o prioritate nu doar pentru autorități, ci și pentru fiecare cetățean. Integrarea socială și economică depinde în mare măsură de un mediu de trai sigur, sănătos și confortabil, care să reflecte și valorile democratice și europene în care țara noastră aspiră. În acest sens, transformarea condițiilor de locuit din zonele defavorizate reprezintă, poate, un test de voință și resurse pentru liderii următorilor ani.