Laura Codruţa Kovesi, șefa Parchetului European, subliniază că lupta împotriva fraudei cu TVA nu este o prioritate pentru România. Într-un interviu recent, ea a evidențiat situația alarmantă a detectării evaziunii fiscale în țară. Aceasta a menționat numărul ridicat de firme fantomă și multe tranzacții neînregistrate care afectează bugetul național. Astfel, pentru a îmbunătăți veniturile statului, este esențială reducerea fraudei cu TVA.

Recent, procurorii DNA au efectuat percheziții în București și alte opt județe, într-un dosar semnificativ de evaziune fiscală cu un prejudiciu estimat de peste 18 milioane de euro. Acțiunile au avut loc la diverse firme și persoane fizice asociate cu un grup de firme care activează sub brandul Leasing Imobiliare, condus de Gigi Bracaci. Această schemă complexă a implicat vânzări de mașini de lux fără plata TVA-ului.

Evaziunea fiscală se desfășura printr-o rețea de firme “conductă” care achiziționau bunuri din Uniunea Europeană. ANAF a explicat că în circuitul tranzacțiilor erau incluse produse fără utilitate reală, concepute pentru a simula activități comerciale. Astfel, au fost generate cheltuieli artificiale menite să influențeze taxele datorate.

Conform datelor oficiale, România este „campioană” în deficiența colectării TVA. Statul pierde anual peste 7 miliarde de euro din fraude, ceea ce indică o problemă serioasă a securității economice. O analiză recentă a Consiliului Fiscal a subliniat că fenomenul evaziunii fiscale este aproape instituționalizat în țară, agravând astfel deficitul bugetar.

Premierul Ilie Bolojan a notificat că în România există peste 460.000 de firme inactive, multe având datorii imense la stat. Acesta a promovat măsuri de reformă fiscală destinate să identifice aceste entități. Totodată, ANAF își va întări măsurile de integritate în rândul inspectorilor pentru a combate fraudele fiscale.

În ciuda eforturilor autorităților, colectarea defectuoasă a TVA rămâne o provocare majoră. Statul român încasează, anual, circa 12,5 – 18 miliarde de euro din TVA, dar aceasta reprezintă doar o parte din sumele care ar trebui să ajungă la buget. Datele sugerează că majoritatea banilor scăpați din sistem ar putea fi utilizați în investiții publice vitale, precum spitale și școli.

Problemele legate de fraudele cu TVA se desfășoară prin scheme complexe. Printre acestea se numără firmele fantomă și tacticile de tip carusel, unde bunurile sunt vândute succesiv între firme, complicând astfel procesul de colectare a TVA-ului. Investigarea acestor fraude rămâne o misiune dificilă pentru autorități.

România, fiind pe locul întâi în UE cu un deficit major în colectarea TVA, continuă să se confrunte cu dificultăți în combaterea evaziunii fiscale. În contextul în care numeroase firme fantomă operau fără a fi detectate, este esențial ca informațiile și metodele de investigare să fie îmbunătățite. Soluții eficiente privind reforma sistemului fiscal și combaterea evaziunii fiscale sunt necesare pentru a asigura stabilitatea economică a țării.

Așadar, monitorizarea acestor evoluții și conștientizarea eficienței autorităților în investigarea evaziunii fiscale rămân cruciale pentru viitorul economic al României. O informare continuă asupra acestui subiect poate ajuta la înțelegerea mai profundă a impactului evaziunii fiscale asupra societății.